Vasile Cucu – un geograf mehedintean de prestigiu

Prezentăm în acest număr al revistei „Cafeneaua politică şi literară” un fost elev al Liceului „Traian” din promoţia 1946, care a avut o carieră deosebită. Este vorba despre Vasile Cucu, un geograf mehedinţean de prestigiu.

Vasile Cucu s-a născut în anul 1927, în ziua de 7 august, în localitatea Igiroasa, Judeţul Mehedinţi, unde a învăţat şi cele 4 clase primare. A continuat următoarele 8 clase secundare la Liceul Traian din Turnu-Severin, fiind declarat absolvent în anul 1946. A început facultatea de Istorie-Geografie, la Universitatea din Bucureşti. În 1948 şi-a continuat studiile la Ecaterinburg -Rusia, absolvindu-le în anul 1954. În anul 1968, la 29 iunie, susţine teza de doctorat intitulată „Oraşele României”, la Universitatea Alexandru-Ioan Cuza din Iaşi, la Facultatea de Biologie-Geografie. Între anii 1969-1971 a funcţionat în calitatea de conferenţiar titular la Facultatea de Geologie-Geografie, Universitatea din Bucureşti.

Între 1971-1994 a funcţionat ca profesor titular, poziţia 2, Facultatea de Geografie, Universitatea Bucureşti, iar între 1994-2004 a fost profesor la Facultatea de Știinţe  Umaniste – Universitatea Valahia din Târgovişte.

Din 2004 funcţioneaza ca profesor la Facultatea de Istorie-Geografie, Universitatea Hyperion – Bucureşti. A predat următoarele discipline principale/cursuri: Geografie umană şi economică a României, Istoria gândirii geografice, Carpaţi – vatră etnică românească, Geografia statului şi turism rural, Geografia populaţiei şi aşezărilor umane, Geografia politică. A publicat lucrările: „România-Geografie umană şi economică”; „Geografia aşezărilor umane”, „Geografia oraşului”; „Populaţia Terrei”, „Populaţie –  elemente geodemografice”; „Momente din istoria gândirii geografice”; „România – Populaţie”, „Aşezări”, „Economie”, „Fragmente din geopolitica României”; Mediu – Problemă contemporană fundamentală. Evoluţii şi tipologii”.

A elaborat cca 170 lucrări (55 constituind volume de sinteză, studii, atlase). A participat la manifestări naţionale şi internaţionale. A fost membru al organizaţiilor de specialitate naţionale şi internaţionale.

Din 1955 a ocupat următoarele funcţii: Șef catedră la Facultatea de Istorie-Geografie, Universitatea Hyperion Bucureşti (2004-2011); Decan la Facultatea de Știinţe Umaniste, Universitatea Valahia Târgovişte între 1996-2000, Șef catedră – Facultatea de Știinţe Umaniste, Universitatea Valahia Târgovişte între 1992-1996; Șef catedră – Facultatea de Geografie, Catedra de Geografie Umana şi Economică, Universitatea Bucureşti (1975-1992); Prodecan la Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti (1965), Prorector al Universităţii Bucureşti între 1969-1974. Activităţi şi responsabilităţi principale: Preşedinte al Asociaţiei Geografilor Umanişti din România (AGUR) din 2006; Director al Centrului Știinţific „Populaţiei, Habitat, Mediu, Universitatea Hyperion din Bucureşti” (din anul 2004), Director al Centrului Știinţific de excelenţă „Geografia habitatul rural şi urban în contestul dezvoltării durabile”, Universitatea Valahia Târgovişte (2000-2004); Preşedinte executiv al Colocviului de Geografia Populaţiei şi Aşezărilor Umane (din anul 1964); Vicepreşedinte al Societăţii de Geografie din România, membru în comisia de Geografie Politică (din 1994), Membru al comisiei de Urbanizare din cadrul U.I.G. din 1976. Redactor-şef al publicaţiilor: „Analele Universităţii Hyperion”, „Analele Universităţii Bucureşti”, Revista „Terra”.

A publicat numeroase studii în reviste de specialitate din diferite ţări ale lumii, precum: Italia, Marea Britanie, Germania, Franţa, Belgia, S.U.A., Rusia, Cehia. A avut colaborări, în calitate de autor, la prestigioasa Enciclopediae Britannica (redactor 1972, 1981), precum şi la alte publicaţii. Opt lucrări de sinteză sunt traduse în limbi străine, ca de exemplu: „România – Prezentare Geografică în limbile engleză şi franceză”; „Oraşele României, mică enciclopedie în limbile engleză şi germană”.

Disctinţii: cca 40 de diplome de excelenţă, diploma de Doctor Honoris Causa – 2007; profesor emerit – Universitatea Bucureşti (2007); profesor emerit – Universitatea Hyperion din Bucureşti (2012). Are 59 de lucrări de sinteză şi studii (Tratate, Monografii, Cursuri, Culegeri); 17 atlase, Hărţi-7. Articolele ştiinţifice 145.

În „Clipe de viaţă” arată că a pierdut mama când avea un an şi jumătate; a rămas cu mama vitregă, Elena, care a manifestat afecţiune părintească faţă de el.  A pierdut tatăl când avea 12 ani. Lui îi datorează înscrierea la Liceul Traian din oraşul Drobeta Turnu Severin, unde a avut profesori de mare valoare: Gheoghe Bazacov (matematică), Aristide Mâţulescu şi „tata” Sura (este vorba de Gheorghe Popescu  Sura), la chimie; D. Papadopol (logică si filozofie), D. D. Dicu (limba română) ş.a. Aici a îndrăgit abecedarul istoriei şi geografiei  desprins din erudiţia distinşilor dascăli Constantin Danciu (istorie) şi Dumitru Ionescu (geografie), numit de noi „cocoş”.

În pregătirea universitară a ales geografia fără a părăsi istoria. Aici a avut ca bază abecedarul sacru al ştiinţei oferit de personalităţi din ţară şi străinătate, cum ar fi operele lui Simion Mehedinţi, precum şi asistenţa didactică a profesorilor: Ion Conea, N. Al. Rădulescu, Emil Condurache, Dimitrie Berciu, Nicu Pop, V. V. Tamaevski, Vintilă Mihăilescu ş.a. După absolvirea facultăţii a beneficiat de experienţa altor mari personalitaţi atât geografi, cât şi din alte domenii. Pe prim plan se înscrie prof. univ. dr. docent Ioan Șandru, apoi acad. Tiberiu Morariu, prof. univ. dr. docent Jean Livescu, Dumitru Macrea, Grigore Moisil ş.a. Din noiembrie 1954 a lucrat ca redactor-şef adjunct la revista „Natura”, revistă a Societăţii de Știinţe Geografice şi Naturale din România. În 1956 a participat la Seminarul tinerilor geografi din Aligarh (India); în 1960 a participat la Congresul Uniunii Internaţionale de Geografie, organizat la Stockholm; în 1965 a fost delegatul României la Congresul Mondial al Populaţiei care a avut loc la Beograd (Iugoslavia). În acelaşi an, 1965, octombrie, a ocupat prin concurs postul de conferenţiar la catedra de Geografie Economică a facultăţii de Geologie si Geografie din Bucureşti. De atunci şi-a desfăşurat activitatea timp de 40 de ani la Universitatea din Bucureşti. În 1974 a prezentat la Conferinţa Mondiala a Populaţiei ţinută la Bucureşti prima lucrare de Geografia Populaţiei şi Aşezările Umane din ţara noastră. Are peste 50 de ani de activitate didactică şi ştiinţifică.

În articolul „Profesorul  universitar doctor Vasile Cucu – creator al Școlii de Geografie Umană şi Economică”, George Erdeli scria: “Profesorul Vasile CUCU reprezintă personalitatea ştiinţifică marcantă a învăţământului superior geografic românesc, activitatea şi opera sa fiind elemente de referinţă în tezaurul geografiei. Este omul de ştiinţă care şi-a pus amprenta definitorie asupra dezvoltării Geografiei Umane şi Economice în România după cel de-al doilea război mondial, reînodând în acest mod o frumoasă tradiţie a geografiei româneşti interbelice. Activitatea didactică şi ştiinţifică a domniei sale se concretizează în aproape 200 de lucrări, din care 75 sunt tratate, volume, sinteze, manuale, dicţionare, atlase şi hărţi, reprezentând cercetări ştiinţifice personale, unele în colaborare, dar la toate având aportul substanţial şi fiind coordonator. Lucrările sale constituie, pentru multe generaţii, izvor de cunoaştere şi apreciere. Reluând tradiţiile şcolii de Geografie Umană şi Economică românească, a reuşit, în timp, să contureze o adevărată şcoală de Geografie Umană, punând în acest fel bazele unei geografii moderne ce are astăzi recunoaştere naţională şi internaţională. Activitatea sa didactică şi ştiinţifică este foarte complexă şi greu de cuprins, fiind concretizată de la predarea cursurilor fundamentale, cum ar fi Geografia Populaţiei şi Aşezărilor Umane, România – Geografie Umană şi Economică, până la cele speciale – Geografie Urbană, Geografie Rurală, Geografie Politică etc., fiind adevărate îndreptare şi modele pentru generaţiile de studenţi. În prelegerile susţinute în faţa studenţilor s-a vădit tot timpul spiritul creator şi dorinţa permanentă de înnoire, în deplină concordanţă cu preocupările ştiinţifice româneşti şi străine. O contribuţie remarcabilă pentru geografia românească o reprezintă cea din domeniul Geografiei Urbane, prin publicarea în anul 1970 a marii sinteze asupra <<Oraşelor României>>, constituind un filon metodologic şi ştiinţific ce a generat şi stimulat apariţia în continuare a numeroase lucrări consacrate studiului diferitelor oraşe româneşti”.

Profesorul Vasile Cucu a decedat la 15 iunie 2015, în Bucureşti.

Viorel Sahagia