Un mehedinţean a fost primul preşedinte al Curţii Constituţionale a României după Revoluţia din 22 Decembrie 1989. Totodată a fost şi singurul mehedinţean care a deţinut această importantă funcţie în statul român.
Vasile Gionea s-a născut la data de 21 februarie 1914 în satul Gârbovăţul de Jos, comuna Corcova, judeţul Mehedinţi. Face clasele primare ]n satul natal. Urmează un singur an la Liceul “Traian” din Drobeta Turnu Severin, continuă la Liceul “Angelescu” din Cluj, apoi la Liceul “Ion Mesotă” din Braşov, absolvindu-l ca premiant. A absolvit în anul 1936 cursurile Facultăţii de Drept din Cluj, promovând în anul 1939 examenul de avocat definitiv, la care s-a clasificat pe primul loc dintre toţi candidaţii din ţară.
Între anii 1939-1942 a efectuat studii de doctorat în drept şi în ştiinţele economice la Facultatea de Drept din Cluj, pe care le-a promovat cu calificativul „Magna cum laude”, susţinând teza de doctorat cu titlul „Răspunderea civilă a liberului profesionist (medic, avocat, arhitect)”. Între anii 1937-1953 a lucrat ca avocat pledant la Braşov, apoi a fost angajat prin concurs în postul de avocat al Băncii Naţionale a României, filiala Braşov. A fost membru al Partidului Naţional Ţărănesc.
În anul 1942, a fost încadrat ca asistent la Catedra de politică socială a Academiei Comerciale din Braşov.
În anul 1949 a fost arestat. A fost arestat în 1949 sub pretextul că ar fi făcut parte din conducerea damnatului partid P.N.Ţ, Iuliu Maniu. A fost eliberat şi promovat în urma unei propuneri a Consiliului Universitar, dar şi a Senatului Universitar ca profesor plin în urma refuzului său demn de a nu se înscrie în partidul muncitoresc, respectiv Partidul Comunist. I se retrage promovarea şi este infirmat din post. Reparaţia morală se face după 31 de ani în zorile Revoluţiei din Decembrie 1989.
Din anul 1952 deţine gradul didactic de conferenţiar la Academia Comercială Cluj-Braşov, şi din 1958 ca profesor. Propus de Consiliul universitar şi Senatul universitar, dar, refuzând să se înscrie în P.C.R., a fost infirmat din post, rămânând numai în calitate de consilier la Banca Naţională a României. Ulterior, Gionea a fost numit ca profesor în cadrul Ministerului Construcţiilor Industriale. În anul 1989 a fost confirmat ca profesor universitar, fiind numit titularul Catedrei de Drept constituţional şi istoria dreptului.
La alegerile parlamentare din 20 mai 1990, Vasile Gionea a fost ales ca deputat de Prahova, pe listele PNŢ-CD.
La 6 iunie 1992 a fost numit de către preşedintele României ca judecător şi ales ca primul preşedinte al Curţii Constituţionale a României, pentru un mandat de trei ani. Vasile Gionea a deţinut mandatul de preşedinte al Curţii Constituţionale a României până la expirarea mandatului, în 1995.
În anul 1993 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
Personalitate ştiinţifică de prestigiu, susţine comunicări în cadrul unor congrese naţionale şi internaţionale. A participat la 35 congrese internaţionale (Mamaia, Sofia, Belgrad, Varşovia, Trieste, Viena, Berlin, Roma, Bruxelles, Amsterdam etc.), prezentând comunicări ştiinţifice, care au fost publicate în ţară şi în străinătate.
Colaborează la pubşicaţii de specialitate în ţară şi în străinătate. I se acordă numeroase titluri ştiinţifice: membru al secţiei ştiinţifice de Drept Civil din Consiliul Central al Asociaţiei juriştilor (1975-1989); din 1973 membru al Asociaţiei oamenilor de ştiinţă din România; vicepreşedinte al Asociaţiei de istorie comparativă a instituţiilor şi dreptului din România (1976-1980); membru al Asociaţiilor de istorie a dreptului şi instituţiilor din Franţa, Belgia, Olanda, Italia, Polonia, Cehoslovacia, Austria; vicepreşedinte al Asociaţei internaţionale de istorie a dreptului şi instituţiilor din Paris, din 1987; membru al Academiei Pontzen.
Are peste 230 de studii şi lucrări în domeniu. Dintre lucrările sale amintim: “Istoria dreptului românesc” 1980 – Vol.2: Partea 1 (Bucureşti, 1984) – în colaborare; “Drept economic” (Bucureşti, 1988); “Studii de drept constituţional şi istoria dreptului”, 3 vol. (Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, Bucureşti, 1993-1995); “Curs de drept civil: teoria obligaţiilor” (Ed. Fundaţia „România de Mâine”, 1995); “Curs de drept constituţional” (Ed. Scaiul, 1996) – în colaborare cu Nicolae Pavel etc.
Posedând o întinsă cultură umanistă, Vasile Gionea a publicat şi cărţi de beletristică: un volum de portrete şi amintiri – “Oameni pentru care mi-a bătut inima: Portrete şi amintiri” (1990); 3 volume de nuvele istorice – “Momente istoriografice şi personalităţi de seamă ale neamului românesc” (Ed. Gândirea Românească, Bucureşti, 1990) – în colaborare cu Alexandru şi Victor Ioachimescu; “Întâmplări din alte vremuri” (1991); “Femei vestite din Antichitate şi din Evul Mediu” (Ed. Pro Humanitate, Bucureşti, 1999); romane: “Dragostea lui Tristan şi a Isoldei”, “Paşi în deşert”, romanul în cinci volume “Lungul drum al Golgotei”.
Mehedinţeanul Vasile Gionea a fost nominalizat în mai multe dicţionare şi enciclopedii, fiind citat pentru primele 2000 de personalităţi din toate timpurile.
Vasile Gionea a încetat din viaţă la 8 noiembrie 1999 în Bucureşti.
Valentin Cernea
Cărţi scrise de Vasile Gionea: