În perioada 1967-1970 m-am văzut mai des cu savantul Ştefan Odobleja, deoarece din 1967 am devenit vecini, eu m-am mutat pe bulevardul Republicii nr. 93 (azi Bulevardul Carol I), iar dânsul locuia pe strada Decebal (azi strada Ştefan Odobleja), foarte aproape de mine. Reţin din acea perioadă faptul că îi plăcea foarte mult să meargă la spectacolele de teatru şi la concertele de muzică populară, în special când venea să cânte Maria Ciobanu în grădina de vară de la teatru.
În acea perioadă ne-am vizitat reciproc de foarte multe ori, dr. Ştefan Odobleja ne-a arătat un microscop pe care l-a folosit în diversele sale cercetări şi era încântat de performanţele sale. Spunea că este foarte util să ai un asemenea instrument optic.
Îmi amintesc că atunci când mergeam în vizită la dr. Ştefan Odobleja ne aşezam în curte pe o pătură şi ne expuneam la soare, pentru că, aşa cum afirma Ştefan Odobleja, soarele este o binecuvântare pentru om, dar să nu faci abuz, să nu stai prea mult, deoarece devine periculos (poate provoca cancer de piele).
Savantul obişnuia să stea zilnic în curte pe o pătură pe care o muta la umbra pomilor când soarele era puternic şi citea sau chiar scria.
Multe din lucrările sale le-a scris stând pe pătură în curte şi zicea că este foarte sănătos să stai la aer, în curte, să citeşti sau să scrii, randamentul fiind mai mare ca atunci când stai în cameră, în aer închis.
Simţea o mare bucurie să ne invite în luna mai la cireşe, în curtea sa. Zicea Odobleja că sunt foarte bune cireşele, pentru că au strâns în ele tot soarele şi sunt foarte sănătoase pentru organismul uman.
Dacă nu ne găsea acasă, când venea să ne invite la cireşe, ne lăsa un plic cu un bileţel, în cutia poştală prin care ne ruga să ne ducem în aceaşi zi sau a doua zi la cireşe. Bineînţeles că onoram invitaţia făcută, eu şi soţia mea, prof. Elena Sahagia. Era foarte fericit când ne vedea, deoarece şi Domnia Sa era invitat la noi, în special duminica, la masă. A fost pentru noi în acea perioadă, un adevărat medic de familie în sensul că dacă aveam nevoie să facem vreo injecţie ne-o făcea dânsul.
Auzind că soacra mea are neplăceri cu genunchii (o dureau) i-a recomandat să nu facă operaţie la genunchi fiind extrem de dureroasă şi periculoasă la vârsta pe care o avea dânsa, ci să facă tratament de întreţinere cu injecţii, diferite alifii şi băi. Ne-a fost un sfătuitor foarte important în privinţa modului de viaţă, de alimentaţie, ne-a recomandat ca să alternăm timpul de lucru cu pauzele pentru a avea un randament optim în activitatea noastră, totodată ne-a spus să facem gimnastică şi plimbări în aer liber, pentru a înlătura efectele sedentarismului.
Viorel Sahagia
