Mehedinţiul a dat mulţi oameni de seamă, care au lăsat fapte şi opere de permanentă referinţă în toate domeniile în care s-au manifestat. Bunăoară, severineanul Constantin Papacostea-Pajură poate fi considerat, pe drept, unul dintre cei mai prolifici scriitori de după primul război mondial. Dascăl de prestigiu, publicist, poet, traducător, istoric, filolog, fondator şi conducător de ziare şi reviste, om politic, C. Papacostea-Pajură a colaborat la peste 30 de publicaţii ale vremii, locale şi centrale, lăsând o operă vastă şi diversificată.
Constantin Papacostea-Pajură – primar al oraşului Turnu-Severin
Constantin Papacostea-Pajură s-a născut la 6 iunie 1901, în Turnu-Severin. Absolvent al Liceului „Traian”. Licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti. Între 1925-1929 funcţionează ca profesor la Gimnaziul Teoretic „Pătraşcu Vodă” din Strehaia. Din 1929 până în 1954 profesor la Liceul „Traian” din Turnu-Severin. În ultimii ani a deţinut funcţii în Ministerul Învăţământului. După încheierea celui de-al doilea război mondial deţine, timp de câţiva ani, funcţia de primar al oraşului Turnu-Severin.
Timp de aproape o jumătate de secol desfăşoară o prodigioasă activitate publicistică şi editorială. A fost redactor al ziarului „Socialismul” din 1922 până în 1924. Colaborează cu articole pe cele mai diverse teme, versuri, traduceri, cronici literare, evocări la: „Cuvântul socialist” (1915-1920); „Tineretul socialist” (1921-1924); „Iaşul socialist”; „Drumul liber”; „Adevărul tipografilor”; „Adevărul”; „Adevărul literar”; „Idealul”; „Lupta”; „Şantier socialist literar”; „Universul copiilor”; „Umanitarismul”; „România muncitoare”; „Duminica poporului”; „Omul liber”; „Cugetul liber”; „Aurora”; „Cerna”; „Şcoala Mehedinţiului”; „Poşta informativă”; „Gânduri noi”; „Presa” (Bucureşti); „Presa” (Craiova); „Ramuri”; „Dimineaţa”; „Clopotul”; „Cafeneaua politică şi literară”; „Revista asociaţiei învăţătorilor mehedinţeni”; „Severinul liber”.
Între 1926-1927 tipăreşte, la Strehaia, revista social-literară „Clopotul”, unde are colaboratori pe Leon Feraru, Al. T. Stamatiad, G.M. Zamfirescu, D. Gherghinescu-Vania, Eugen Relgis, Otilia Ghibu, Ion Pas.
În perioada 1930-1938 conduce cea de-a doua serie a revistei didactice „Şcoala Mehedinţiului”, dându-i o nouă orientare, lărgind cercul colaboratorilor, făcând-o mai interesantă. Acorda spaţii largi problemelor cu care se confrunta învăţământul epocii: reforma învăţământului primar, salariul şi şomajul învăţătorilor, conţinutul învăţământului, metodele de educaţie, dezinteresul statului faţă de şcoală, formarea spiritului patriotic şi umanist prin educaţie. Revista publică o diversitate de articole, versuri, culegeri de folclor semnate de Nicolae Bocşe, V. Ciochină, D. Gemescu-Greci, Dem. Păsărescu, Adrian Popescu, Dumitru Roşu, N. Popescu-Meriş, Liviu Bratoloveanu şi mulţi alţii.
În 1929 fondează, în Turnu-Severin, publicaţia „Cafeneaua politică şi literară”, în care promovează tineri creatori care vor deveni mai târziu nume de referinţă în literatură: Liviu Bratoloveanu, D. Gherghinescu-Vania, Ion Biberi. Din 1944 până în 1947 conduce ziarul „Severinul liber”, în care publică aproape în fiecare număr.
Este autorul unui impresionant număr de lucrări, care pun în evidenţă puterea de creaţie şi capacitatea de a aborda, competent şi argumentat, diverse domenii: „Zare nouă” (versuri, 1923); „Lexicon oltenesc” (1925); „Cântece-n amurg” (versuri, 1927); „Populaţia oraşului Strehaia” (1927); „Geografia judeţului Mehedinţi” (colaborare cu G. M. Sprâncenatu, 1930); „Antologia poetică mehedinţeană” (1932); „Istoricul oraşului Turnu-Severin”. 1833-1933” (colaborare cu D. T. Giurescu, 1933); „Monografia şcolilor din judeţul Mehedinţi” (1934); „Îndreptar geografic” (1949); „Istoria şcoalei mehedinţene” (1940); „Spre liman” (versuri, 1940); „Povestea lui Mărgean” (versuri pentru copii, 1944); „Scriitori români generoşi” (1946); „Dicţionar geografic, istoric şi topografic al judeţului Mehedinţi” (1947); „Geografia regiunii Oltenia pentru cursul elementar” (1949).
Cunoscător al mai multor limbi străine traduce din Alceu, H. Heine, Baudelaire, Lermontov, Puşkin, Ch. Vildroc, George Terraman, Ed. Ferriere şi alţi scriitori francezi, germani şi ruşi. Personalitate complexă, care s-a manifestat cu talent pe multiple planuri, Constantin Papacostea-Pajură s-a numărat printre cei mai prodigioşi scriitori şi publicişti mehedinţeni ai epocii sale. A încetat din viaţă în 1968, în Bucureşti.
Valentin Cernea