Percepţia mediului de afaceri asupra economiei

În cadrul unei conferinţe depresă, Vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Nicolae Tudorescu, care este şi Preşedintele CCIA Mehedinţi, a prezentat Raportul de analiză “Percepţiile mediului de afaceri asupra economiei”, realizat de KANTAR TNS pentru Camera de Comerţ şi Industriea României în luna mai 2017.

Într-o introducere scurtă despre economia românească, Domnul Nicolae Tudorescu remarca faptul că aceasta a înregistrat în ansamblu o creştere de 4,8 % în 2016, potrivit datelor INS. Produsul intern brut al României a fost în anul 2016 de 169,6 miliarde euro, adică 8.600 euro/locuitor. Între judeţe au existat diferenţe mari în ceea ce priveşte evoluţia PIB, astfel judeţele Maramureş, Cluj, Alba au cele mai mari rate de creştere economică, de 6,2%, 6%, respectiv 5,8% în2016.

La polul opus, în 5 judeţe din ţară s-a înregistrat, în 2016, o creştere PIB de sub 2,5%, comparativ cu anul precedent: Călăraşi 1,6%, Brăila 2,2%, Gorj şi Sălaj 2,3%, Dolj 2,4%. Cele mai dezvoltate zone din ţară erau anul trecut Capitala, cu un nivel al PIB/locuitor de 22.878euro, Constanţa 12.319 euro/locuitor, Cluj 11.089 euro/locuitor. Cele mai sărace judeţe din România sunt: Vaslui, Botoşani, Teleorman. Pentru întreaga economie Comisia Naţională de Prognoză estimează un avans de 5,2 % în 2017.

Din Raportul de analiză prezentat de Domnul Preşedinte Nicolae Tudorescu remarcăm că principalele probleme ale mediului de afaceri românesc sunt: disponibilitatea de personal calificat, fiscalitatea ridicată, concurenţa de pe piaţă, lipsa clienţilor, legislaţia, accesul la finanţare, costurile de producţie pe forţa de muncă. 35 % dintre companii s-au lovit de problema plecării în străinătate a angajaţilor, iar 77 % declara că personalul calificat a fost principala categorie afectată, valorile fiind similare cu cele înregistrate în 2016. Măsurile de stimulare a activităţii economice 2017 (procente):

Reducerea impozitelor (profit/CAS)/facilităţi fiscale – 16%

Reducerea fiscalităţii – 9%Simplificarea/clarificarea legislaţiei – 9%

Stabilitate fiscală şi legislativă – 8%

Reducerea birocraţiei/obţinerea documentelor mai repede – 6%

Colaborare mai bună cu instituţiile statului (ANAF, Camerade Comerţ, RAR) – 6%

Facilitarea obţinerii de fonduri UE – 5%

Forţă de muncă bine pregătită – 5%

Costurile materiale au înregistrat o creştere semnificativă faţă de anul precedent +7%. Cheltuielile cu dobânzile au scăzut sau au rămas neschimbate, pe când cifra de afaceri a scăzut, în principal la companiile cu cifra de afaceri de până într-un milion de euro. În 2017 firmele consideră că a scăzut dorinţa băncilor de a acorda credite. Pentru 2018 aşteptările firmelor sunt ca cifra de afaceri să rămână aceeaşi precum în anul precedent, iar numărul de angajaţi să descrească.

Se observă un trend descrescător în ceea ce priveşte neîncrederea firmelor în instituţiile din România. Instituţiile care beneficiază de cea mai mare creştere a încrederii sunt Băncile din România (+4%). Accesarea fondurilor europene şi deblocarea/ridicarea popririlor conturilor bancare sunt cele mai dificile interacţiuni cu instituţiile statului. Peste 50% dintre companii consideră că interacţiunea cu instituţiile publice se desfăşoară într-un timp util şi creşte de asemenea procentul celor care sunt de părere că relaţionarea cu instituţiile necesită puţin timp (+4%). 47% dintre cei intervievaţi apreciază că activitatea organelor de control care verifică activitatea firmelor este corectă şi profesionistă. Jumătate dintre companii (52%) sunt foarte nemulţumite sau nemulţumite de modul în care statul promovează afacerile româneşti în străinătate.

În 2017 a crescut cu peste jumătate (+23%) procentul celor care consideră că mărirea salariului minim pe economie a avut efecte negative. 34% dintre agenţii economici intervievaţi au participat la licitaţiile publice. Dintre cei care au participat, 43% consideră Caietul de sarcini ca fiind în avantajul anumitor companii. Majoritatea respondenţilor oferă angajaţilor cursuri de dezvoltare profesională şi personală şi consideră că acestea sunt şi cele mai bune investiţii în angajaţi.

Cu toate acestea, firmele mici, cu cifra de afaceri de până la un milion de euro, nu oferă astfel de beneficii angajaţilor. Peste 50% dintre companii consideră că actualul Guvern nu este preocupat de niciuna dintre activităţile listate în chestionar. Cea mai mare scădere se observă la activitatea de atragere a investiţiilor străine (+13%).