Familia Hergot, una din cele mai vechi familii de neam din judeţul Mehedinţi

Este vorba de familia profesorului doctor Mihail N. Hergot (fotografia din articol), care a înfiinţat în anul 1883 Gimnaziul „Traian”, din Turnu-Severin, împreună cu profesorul Ştefan Bodiu, iar între anii 1890-1892 a construit partea centrală a clădirii în care a funcţionat liceul “Traian”, iar în zilele noastre funcţionează Colegiul Naţional “Traian”.

În anul 1482, sub domnia lui Vlad IV Călugăru, divanul domnesc era compus numai din boieri bătrâni ca: Udrişte Borcov, Cazan biv Vornic, Hârgot Paharnic ş.a., având mari averi şi titluri de boierie. Hârgot a venit din zona Făgăraşului şi s-a stabilit în Târgovişte, iar după moartea sa copiii lui s-au retas în munţii Mehedinţiului la averea lor răspândită în mai multe sate şi cu reşedinţa la Baia de Aramă.

Se consideră că  bunicul său ar fi trecut Carpaţii în Muntenia pe la anul 1370 sau 1380, tocmai când începuse ca nobilii români să vină din Ardeal în Muntenia şi Oltenia. Hârgot Paharnicul a trăit pe timpul lui Stanciu şi Danciu stolnic, care făceau parte din familia Glogovenilor ale căror moşii cuprindeau tot nordul judeţelor Mehedinţi şi Gorj.

Din documente rezultă că numele adevărat al familiei Hergot a fost Hârgot, dovadă chiar moşia lor de lângă Cerneţi, judeţul Mehedinţi s-a numit Hârgotova şi pădurea lor Hârgotova, azi a piedut litera H şi se numeşte Orgotova. În Gorj, lângă satul Balta, se afla o pădure cu numele “pădurea Hârgoţilor”.

Se ştie că la Baia de Aramă familia Hârgot avea cula lor, case mari şi dependinţe pentru robi (ţigani) şi pentru ispravnicii de moşii şi servitori.

Hârgot era boier mare, Paharnic, şi că această nobleţe nu o căpătase în acel timp, ci mai de mult  şi nu se ştie dacă nu era moştenită de la părinţii lui. Probabil că şi familia Hârgot din Viena se trage tot din această familie schimbându-şi numele în Hergot. De asemenea se consideră că familia Hârgot era în ţară pe timpul când judeţele Mehedinţi şi Gorj erau sub suveranitatea împăratului Sigismud pe la 1430 sau Ioan Corvin de Uniade pe la anul 1440.

De altfel familia Hârgot se înrudeşte cu familiile cele mai vechi din Gorj: cu Săuleşti, Bălăceşti, Rovinari, etc., căci ei căutau să se amestece ca,să nu mai pară că sunt străini de această ţară.

La 12 ianuarie 1650 Matei Vodă confirmă Mânăstirii Tismana stăpânirea pe moşiile Groşani, Ploştina, Drăgoeştilor şi Racoţi. În aces timp la Baia de Aramă erau boieri numai familia Hârgoţilor şi  familia Stoian.

În Colecţia de documente, pachetul XXXIV, doc.42/1928, la fila 16,pag.32, (Arhivelele Statului, Mehedinţi) am descoperit următorul arbore genealogic:

Ioniţă M. Hârgot – bunicul lui Mihail N. Hergot (1795-1860). S-a născut în oraşul Baia de Aramă şi este fratele lui Drăghicescu Hârgot. După moartea tatălui său,s-a retras la moşia din comuna Zegujani, unde avea satele Zegujani şi Peşteana pe moşia lui şi la dispoziţia lui. Din căsătoria lui au rezultat trei băieţi: Petrache, Nicolae şi Ioniţă.

Nicolae I. Hârgot (1832-1862). S-a născut în satul Zegujani (cătunul Stroeşti), în anul 1832 şi a murit în anul 1862, fiind înmormântat în cimitirul din comuna Zegujani. Şcoala a făcut-o în Baia de Aramă. A fost mult timp subprefect şi un bun administrator. S-a însurat cu domnişoara Maria Bengulescu, fata lui Florea Bengulescu din Samarineşti. Din această căsătorie au rezultat doi copii: Mihail N. Hergot şi Grigore N. Hergot. Mama, Maria Hârgot, s-a recăsătorit, după moartea lui Nicolae Hârgot, cu Constantin Protopopescu şi a mai avut un copil Milu (Dumitru) Protopopescu, care a devenit medic, şef al Spitalului Singureni din judeţul Vlaşca.

Mihail N. Hârgot (1858-1945). Copilul lui Nicolae Hârgot s-a născut în anul 1858, în satul Zegujani, iar şcoala primară a făcut-o în oraşul Turnu-Severin. Din 1872 a continuat liceul la Craiova, iar între anii 1879-1883 a urmat facultatea la Bucureşti. Mihail N. Hergot a înfiinţat la 1 septembrie 1883, împreună cu Ştefan Bodiu, gimnaziul real “Traian” din Turnu-Severin.

La început au fost înscrişi în clasa I-a gimnazială 79 de elevi, având doi profesori: M. N. Hergot – director, profesor de matematică şi Ştefan Bodiu, licenţiat în litere, profesor de limba română. Gimnaziul a preluat numele de “Traian” în locul Şcolii Normale “Traian” care s-a desfiinţat în 1882.

Localul s-a stabilit într-o fostă cârciumă din piaţa de fân, iar băncile de diferite soiuri şi mărimi, precum şi unele dulapuri au provenit o parte  de la desfiinţata şcoală normal, altă parte de la desfiinţata şcoală  de meserii şi de la fosta societate arheologică. În clasa I-a (clasa V-a actuală) au fost înscrişi 79 elevi, iar la finele anului au promovat în clasa II-a 40 de elevi (clasa VI-a actuală).

La 1 septembrie 1884 s-a deschis şi clasa II-a. Numărul elevilor era: în clasa I-a37, promovaţi 17, în clasa II-a înscrişi 40, promovaţi 23 de elevi. La 1 septembrie 1885 s-a deschis şi clasa III-a (clasa VII-a,actuală) cu 20 elevi, iar la finele anului au promovat doar 12 elevi.

La 1 septembrie 1886 s-a deschis şi clasa a IV-a (clasa VIII-a), cu 12 elevi. Numărul profesorilor a ajuns la 10, dar lipsea materialul didactic, cel existent era intr-o stare detestabilă. “Dar dintre toate, lipsa cea mai covârşitoare era aceea a localului. Din fosta cârciumă, gimnaziul a fost mutat în localul primăriei şi apoi într-o casă particulară aşa de nepotrivită pentru şcoală, încât oricum ai fi întocmit lucrul, trebuia să treci printr-o clasă, ca să intri în altă clasă”. (Ştefan Bodiu, Istoricul Liceului “Traian”, din Turnu-Severin,1883-1903 ).

M. N. Hergot a reuşit să convingă oficialităţile timpului de necesitatea construirii unui local pentru acest gimnaziu. Piatra fundamental a localului s-a pus la 24 august 1890, în prezenţa regelui Carol I, a reginei Elisabeta, a prinţului moştenitor Ferdinand, a mitropolitului Iosif Georgian, a primului-ministru al ţării, George Manu, şi a reprezentantului ministrului Instrucţiunii Publice, August Treboniu Laurean.

Planul şi construcţia localului arată o înaltă concepţie despre învăţământ a profesorilor de atunci, în frunte cu directorul gimnaziului Mihail N.Hergot (clasele au fost prevăzute cu vestiare speciale, iar localul cu cabinete de fizică şi chimie, săli de muzică, gimnastică, desen, cu bibliotecă, etc.).

Se poate spune că în perioada de directorat a lui M. N. Hergot (1883-1892) s-au produs multe schimbări în bine la gimnaziul “Traian”. Să nu uităm exigenţa profesorilor faţă de elevi care a crescut şi a făcut ca părinţii să capete încredere în gimnaziul “Traian” şi să nu-şi mai ducă copiii la liceul din Craiova.

În 1892 ,când  partea centrală a localului gimnaziului s-a terminat, Mihail N. Hergot a demisionat din funcţia de director şi a plecat la Lausane, în Elveţia, pentru a obţine o nouă licenţă în matematică, iar în 1894 a revenit în ţară, la liceul “Traian”, din Turnu-Severin, unde a continuat să predea matematică. Din 1903, a revenit la funcţia de director al Liceului “Traian”, pe care l-a condus până în 1906.

N. Hergot s-a căsătorit în 1895, septembrie 5, cu Maria Constantinescu (1866-1942), din Craiova, fiica căpitanului Constantinescu. Ea avea de la Universitatea din Lausane certificatul de pedagogie, fapt ce i-a permis să fie profesoară.

A fost un excelent pedagog, foarte apreciat de elevi, de profesori, de conducerea oraşului şi de Ministerul Instrucţiunii Publice. În anul 1927 a ieşit la pensie. În anul 1911 M. N. Hergot a fost ales deputat al judeţului Mehedinţi.

În toamna anului 1917 a fost arestat împreună cu un grup de profesori de la liceul “Traian”: George Oprescu, Petre Sergescu, Vasile Vârcol, Alexandru Rezmeriţă, I.Şt. Paulian, Nicolae Herescu, Vasile Buică şi alţi severineni, pe motiv că s-au opus evacuării şi devastării liceului “Traian” de către trupele ocupanţilor germani.

A fost închis în lagărele de la Mânăstirea Tismana şi de la Slatina, apoi a fost dus în Bulgaria cu grupul celor treizeci, din Turnu-Severin, de unde a fost eliberat la sfârşitul războiului. Mihail N.Hergot a decedat în anul 1945.

Grigore N. Hergot. Este al doilea fiu al lui N. Hergot. El s-a născut în anul 1861 în comuna Zegujani şi a murit în anul 1912 septembrie 4, la Bucureşti. Şcoala primară şi gimnaziul le-a făcut la Turnu-Severin. În anul 1893 s-a căsătorit cu Elvira Penescu din Bucureşti din familia Bartolomeu. A fost funcţionar la Primăria Capitalei. A avut un băiat Dumitru (Milu) şi o fată Margareta.

Dumitru Gr. Hârgot. Este primul copil al lui Grigore N. Hergot şi s-a născut în anul1898, oct. 26, în Turnu-Severin. Şcoala primară şi liceul le-a făcut la Bucureşti, iar în 1916 a intrat la Şcoala de Arhitectură pe care a terminat-o în anul 1921. A intrat în corpul Arhitecţilor din Ministerul de Finanţe, iar apoi la Ministerul Domeniilor. S-a căsătorit cu Viorica Axente şi au avut împreună o fată, Sanda.

Dumitrana P. Burileanu. Fiica lui Ioniţă Hârgot şi soră cu Drăghiceanu Hârgot, s-a născut în Baia de Aramă. Ea a fost măritată cu Serdarul Petrache Burileanu şi cum el era cumnat cu Drăghiceanu Hârgot îi găsim alături în procesul cu Crăcueni şi în hotărnicia Baia de Aramă, unde scrie astfel: “Şi cu aceasta a găsit în urmă prilej d-lui Serdarul Petrache Burileanu şi Pitarul  Drăghiceanu Hârgot de i-au tras numai pe dânşii prin judecată sub cuvânt că ar fi împresuraţi Crăcueni stânjeni 160 din moşia Pretuteştilor, unde au numit doi boieri parter…. semnul firesc numit în hotărnicia cu le(at) 1757…” Au avut doi copii, un băiat, Gheorghe, şi o fată, Maria, care s-a măritat cu Grigore Mongescu Pitar (1847).

Gheorghe P. Burileanu. Fiul lui lui Petrache Burileanu a fost ridicat la rangul de serdar de către Alexandru Dumitru Ghica Voevod pe 6 decembrie 1839 şi a jucat un rol foarte mare.

Am prezentat o parte din marea familie a Hârgoţilor, care mai târziu s-a numit familia Hergot şi din care a provenit Mihail N. Hergot, personalitate marcantă care, aşa cum s-a prezentat mai sus, a înfiinţat, în anul 1883, Gimnaziul “Traian” din Turnu-Severin şi, în calitate de director, a construit între anii 1890-1892 clădirea centrală a actualului Colegiu Naţional “Traian”.

Viorel Sahagia