Deputatul Ion Cupă: De ce crește PMP în Oltenia?

Conform studiului coordonat de prof.Bruno Ștefan, PMP înregistrează o creștere semnificativă în Oltenia, dublându-și aproape scorul. Pe de o parte, acest lucru se datorează reactivării  unei părți a electoratului băsescian din Oltenia ca urmare a mesajelor coerente si avizate ale  fostului președinte, astăzi europarlamentarul PMP, Traian Băsescu, în toată această perioadă de la declanșarea pandemiei în România. Dealtfel,  studiul BCS, arată că Traian Basescu ocupă locul 2, cu 29%, în clasamentul încrederii publice, după Klaus Iohannis.
Pe de altă parte, consecvența cu care liderii și parlamentarii PMP cer guvernului să urgenteze accesul la rețeaua de gaze al tuturor locuitorilor din această regiune a generat un val de susținere pentru partid.
O alta explicație este dată de faptul că liderii naționali și locali ai PMP au afirmat și în aceste luni în mediul online mesaje derivate din convingerile pentru care ei fac politică. Ele sunt mesaje sincere, oneste, tranșante,fară echivocuri, receptate ca atare de un electorat definit de cinci mari calități: patriot, harnic, credincios, sociabil și optimist. Ori tocmai acest tip de electorat se regăsește în Oltenia.
Nu în ultimul rând, un ecou favorabil a trezit programul de reforma politică propus și promovat de PMP. Cel mai radical si consistent din ultimii mulți ani de zile, acest program are patru piloni principali:eliminarea pensiilor speciale, reducerea numărului de parlamentari la 300, alegerea primarilor în două tururi de scrutin, eliminarea subvențiilor de la stat pentru partidele politice.

Eliminarea pensiilor speciale

De mai bine de doi ani de zile PMP susține eliminarea pensiilor speciale, enunțând chiar ideea unui referendum pentru acest lucru. PMP contestă inegalitățile uriașe din sistem și improvizațiile legislative care au generat nemulțumiri uriașe în societate.
PMP a depus în acest sens și un proiect de lege, încă din toamna lui 2018, greu de contestat la CCR, prin care cerea respectarea principiului contributivității. Proiectul a trecut tacit de Senat ”împotmolindu-se” însă la Camera deputaților.

Reducerea numărului de parlamentari la 300

Rezultatul referendumului din 2009 privind reducerea numărului parlamentarilor la 300 nu a fost pus în aplicare nici astăzi. Deși un proiect de lege al PMP, pe acest subiect, a trecut tacit în septembrie 2018 la Senat, el nu a devenit lege fiind blocat la Camera Deputaților.
PMP este singurul partid care susține și azi cu tărie că un parlament mai suplu ar fi un parlament mai responsabil și mai eficient. Pe 15 mai 2020 Eugen Tomac a cerut din nou Parlamentului să adopte, până la finalul actualei sesiuni parlamentare, acest proiect de lege, cu atât mai necesar acum, când criza economică generată de pandemie, presupune reducerea unor cheltuieli ale statului.

Alegerea primarilor în două tururi de scrutin

Un proiect de lege al PMP referitor la acest lucru  a fost adoptat deja de Senat. Liderii partidului au cerut de nenumărate ori ca votarea lui să nu mai fie amânată. Proiectul nu este votat nici astăzi.
PMP a invocat și alte modalități de revolvare a acestei probleme, cum ar fi emiterea unei ordonanțe de urgență sau asumarea răspunderii Guvernului pe  legi electorale care să cuprindă și revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Singura soluție pentru a da legitimate și autoritate democratică primarilor. Marile partide nu au dorit acest lucru.

Eliminarea subvențiilor de la stat pentru partidele politice

PMP a depus în această sesiune parlamentară un proiect de lege prin care să fie abrogată  finanțarea publică a partidelor politice, ținându-se cont și de perioada de criză care presupune limitări drastice de cheltuieli.
PMP a spus, inclusiv prin vocea parlamentarilor PMP din Oltenia, că banii de la stat pentru partide, cca 250 milioane de lei, din care PSD încasează mai mult de jumătate, adică 143,7 milioane lei, ar  putea fi folosiți pentru sănătatea publică sau pentru dotarea elevilor cu tablete care să le permită accesarea învățământului digital.

PMP s-a arătat dispus să renunţe la subvenţia anuală de 9,3 milioane de lei. Partidele politice sunt asociaţii de drept privat, prin urmare finanţarea ar trebui să fie una privată, clar reglementată de lege. Este o măsură care va genera o economie la bugetul de stat, iar PMP este preocupat în continuare să propună şi alte măsuri concrete prin care banii publici să nu mai fie aruncaţi pe fereastră, ci să fie cheltuiţi în folosul românilor.
Faptul că partidele mari se feresc de aceste proiecte nu înseamnă că PMP va renunţa să militeze pentru ele până când acestea vor deveni realitate.

Ion Cupă,
Deputat PMP