Cum s-a înţeles într-un hotel din Severin savantul Ştefan Odobleja cu poetul Ilarie Hinoveanu să-i publice opera

Aşa cum am mai scris relaţiile dintre  familia mea şi doctorul Odobleja au fost foarte bune, s-ar fi putut spune că domnia sa era părintele nostru. A găsit în mine şi soţia mea, profesoara Elena Sahagia, persoanele cele mai potrivite la care să se destăinuie. A avut o mare încredere în noi, ne-a relatat toate întâmplările din viaţa sa, chiar fapte legate de propria familie. Discuţiile noastre erau foarte interesante. Îi plăcea să ne povestescă diverse fapte pe care le-a trăit, chiar dacă erau mai delicate, precizând că ne consideră ca pe nişte persoane din familia sa şi de aceea ne vorbeşte despre ele. Aşa se face că am fost părtaşi la toate evenimentele legate de demersurile sale pentru dovedirea priorităţii sale în descoperirea Ciberneticii.

Pe noi ne interesa mult să ne vorbească despre cărţile scrise de domnia sa în limba franceză. Era vorba de cărţile La Phonoscopie – Nouvelle Methode D’exploration Clinique, publicată la G.Doin&CIE, Editeurs, Place de L’odeon, Paris, 1935, pe care o aveam şi noi, de la tatăl meu, învăţătorul Vasile Sahagia, primită de la autor, cu dedicaţia: „D-lui Vasile C.Sahagia, cu plăcute amintiri de veche prietenie”, chiar în anul apariţiei, şi de Psychologie consonantiste tipărită în limba franceză la Lugoj, în două volume, în anii 1938-1939 şi difuzată prin  Librairie Maloine din Paris, de asemenea primite de tatăl meu de la autor în anul apariţiei.

Am trăit momente importante în zilele în care eram vizitaţi de doctorul Ştefan Odobleja, care ne vorbea foartea frumos şi ne explica cu multă răbdare termenii folosiţi în opera sa de mare valoare ştiinţifică. Cu o anumită ocazie, când Odobleja ne-a vizitat, soţia mea, profesoara Elena Sahagia, l-a întrebat de ce nu a readus în actualitate concepţia sa asupra psihologiei şi logicii, care este de sorginte fizicistă, deci materialistă, şi, ca urmare, ar fi fost susţinută de regimul  care era la putere.

Răspunsul dat de doctorul Odobleja a fost neaşteptat de noi. Ar fi putut fi, din lipsă de timp, sau că nu a avut condiţiile care să-i permită să se aşeze din nou la masa de lucru pentru a face anumite rectificări, dar acest răspuns a fost scurt: „de frică”. A motivat în continuare că în cărţile sale a prezentat concepte pe care le-a tratat antitetic, care în mod sigur ar fi putut provoca supărarea regimului comunist, aflat la putere.

Ne-a dat câteva exemple de astfel de concepte: capitalişti-proletari; liberalism-socialism; evoluţie-revoluţie, etc care se găsesc în cartea  sa Psychologie consonantiste (Psihologia consonantistă). A mai adăugat Odobleja că familia Sahagia se află printre puţinele persoane care mai au cele două volume ale cărţilor sale, intacte, deoarece, de frica regimului instalat la putere în ţara noastră după 23 August 1944, a fost nevoit să scoată din „Psychologie consonantiste”, paginile 711-712, unde a scris despre „Morala economico- socială” (La Morale Economico-Sociale), şi în încheierea articolului afirma că socialismul este destinat să eşueze (le socialisme est destine a echouer).

Într-adevăr, volumele au fost primite de tatăl meu  de la doctorul Odobleja în anii 1939-1940, cu toate paginile, iar noi nu le-am  rupt nici o pagină, nu ne-am gândit că Odobleja la eventualele pericole care ne-ar putea urmări dacă le-ar controla cineva din partea securităţii.

Ne-a mai povestit doctorul Odobleja cum l-a cunoscut pe directorul Editurii „Scrisul Românesc” din Craiova, poetul-inginer Ilarie Hinoveanu, în toamna anului 1974, cu ocazia unei croaziere pe Dunăre cu participanţii la o întâlnire a fiilor Mehedinţiului, manifestare culturală la care au fost prezente personalităţi de seamă ale culturii din ţara noastră, născute pe meleagurile acestui judeţ.

Adoua zi s-a întâlnit cu poetul Ilarie Hinoveanu şi cu scriitorul Dumitru Radu Popescu care în acea perioadă era redactor-şef al al revistei Tribuna din Cluj, în camera de hotel în care aceştia erau cazaţi, ocazie cu care Odobleja le-a spus  povestea vieţii  şi, mai ales, a ciberneticii sale.

Tot atunci le-a spus interlocutorilor săi că pentru a dovedi că prioritatea în crearea Cibrneticii îi aparţine, spre a convinge opinia publică de acest adevăr, a început să scrie o nouă carte intitulată „Psihologia consonantistă şi cibernetica”, unde va pune faţă în faţă ideile sale şi pe cele ale lui Norbert Wiener, pe care le va prezenta într-o manieră concisă, accesibilă cititorilor.

La auzul acestor afirmaţii, poetul Ilarie Hinoveanu i-a propus lui Odobleja să ofere Editurii „Scrisul Românesc” această carte pentru a o tipări, ba mai mult, să fie de acord ca pe viitor să tipărească la această editura din Craiova întreaga sa operă.

La cererea făcută de Ilarie Hinoveanu de a-i da o parte din manuscrisul lucrării „Psihologia consonantistă şi ciberntica”, în vederea întocmirii contractului de editare, Odobleja i-a dat copiile dactilografiate de la primele două capitole.

Viorel Sahagia