Severineanul Petre Sergescu s-a afirmat nu numai ca unul dintre cei mai prestigioşi istorici ai matematicii din vremea sa, cu largă recunoaştere europeană, dar şi ca un organizator de excepţie al unor manifestări de anvergură. Lui i se datoreşte iniţiativa organizării la Cluj, în 1929, a primului congres al matematicienilor români.
Legat de oraşul natal, a ţinut şi a depus eforturi extraordinare ca cel de-al doilea congres al matematicienilor din 1932 să se desfăşoare la Turnu-Severin. Ca preşedinte de onoare al Comitetului de organizare a fost numit, cum era de aşteptat, marele animator cultural, fostul său profesor şi director de la Liceul „Traian”, Theodor Costescu.
Acest eveniment care a reunit, la Turnu-Severin, pe toţi marii matematicieni ai Europei, a avut loc în perioada 5-9 mai. A participat la această manifestare ştiinţifică fără precedent 225 congresişti. La cheltuielile toate care s-au efectuat, Petre Sergescu a contribuit din venituri proprii cu suma de 203.975 lei.
Ca secretar general al Academiei Române şi preşedinte al Societăţii Române de Ştiinţe, profesorul Gheorghe Ţiţeica a adresat cuvenitele mulţumiri organizatorilor, spunând cu acest prilej: „Mulţumim, în numele Societăţii Române de Ştiinţe, congresiştilor români şi străini pentru dragostea de specialitatea care i-a făcut să vie, cu toate greutăţile actuale, la Congres. Mulţumim domnului Petre Sergescu pentru zelul neobosit cu care a organizat Congresul. Mulţumim Comitetului organizator local şi în special domnului Theodor Costescu, precum şi cetăţenilor severineni pentru organizarea primirii congresiştilor. Deschidem al doilea Congres de matematici din ţara noastră. E a doua afirmare, în faţa publicului românesc, a ştiinţei pe care o cultivăm. În primul Congres, acum trei ani, am ţinut să aducem primos sentimentului sfânt al Unirii. Universitatea din Cluj, Universitatea Daciei superioare merită primul pas de închinare a solidarităţii noastre de breaslă intelectuală faţă de solidaritatea naţională. Al doilea pas, care în linie istorică trebuia să fie întâiul, ne-a adus, în chip firesc, aici, la obârşia romanităţii noastre, la locul celei dintâi descălecări. În această atmosferă străbună, în care prezentul e împletit cu trecutul, au să se desfăşoare lucrările Congresului nostru. Fiecare va arăta ultimele rezultate, cea din urmă recoltă a colţului din ştiinţa matematică pe care-l cultivă cu grijă şi cu stăruinţă. Din bogăţia de comunicări înscrise în programul Congresului, ca şi din bogăţia de lucrări care apar în revistele din ţară şi din străinătate, se poate trage o încheiere pe care aici o putem afirma cu mândrie: matematicienii români şi-au făcut datoria faţă de specialitatea lor şi prin urmare faţă de neamul românesc. Dar atâta nu e de ajuns. Orice profesor de matematică, din orice colţ al ţării şi de la orice şcoală, trebuie să fie apostol al specialităţii sale. Din felul cald şi luminos cum îşi face lecţiile, din drumul drept şi demn pe care-l urmează în viaţă trebuie să apară limpede că judecata matematică precisă şi sigură, curată ca cristalul, are o înaltă şi admirabilă valoare educativă pentru viaţă. Adevărul curat, adevărul drept, adevărul luminos să fie îndreptarul vieţii nostre. Aceasta să fie contribuţia specialităţii noastre la îndrumarea neamului românesc pe calea care-i stă deschisă înainte. Cu aceste sentimente sincere şi curate, izvorâte din cea mai caldă dragoste de ţară şi neam, să ridicăm glasul pentru a proslăvi pe acela care reprezintă, în gradul cel mai înalt, destinele noastre ale tuturor şi să strigăm: Trăiască Regele”.
Celor prezenţi la Congres le-au fost adresate, la deschiderea lucrărilor, calde mesaje de către profesorul Dimitrie Pompeiu, preşedintele Camerei Deputaţilor şi profesorul Gheorghe Ionescu-Şişeşti, ministrul Agriculturii, reprezentantul guvernului României. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Nicolae Iorga, a adresat congresiştilor această telegramă: „Doresc Congresului care se deschide azi cel mai frumos succes ştiinţific şi naţional”.
În 1930, ca fost elev, tot Petre Sergescu a avut iniţiativa organizării sărbătoririi marelui matematician David Emmanuel, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de activitate. Petre Sergescu înmânează sărbătoritului un volum omagial de cercetări matematice, rostind şi o cuvântare, în numele Universităţilor din Cluj şi Cernăuţi.
Petre Sergescu este unul din fiii de seamă pe care i-a dat Mehedinţiul şi care toată viaţa a fost stăpânit de dorinţa de a reveni în locurile natale şi a face ceva pentru conjudeţenii săi. A murit în Franţa.
Valentin Cernea
