În ultimul timp există o dispută intensă pe scena politică românească referitoare la comasarea unor alegeri anul viitor când sunt 4 tipuri de scrutine. Mi se pare o temă de discuție creată artificial, care nu are rațiuni economice, așa cum se lasă să se înțeleagă, ci rațiuni de ordin politic și electoral.
Să facem un recurs la istoria electorală postdecembristă. Până în anul 2009, mai precis după anul 2003 când Constituția țării a fost modificată în sensul ca președintele țării să fie ales pentru un mandat de 5 ani, nu de 4 ani cât era până atunci, au existat întotdeauna 3 rânduri de alegeri în același an, respectiv: locale, parlamentare și prezidențiale. Și nu a comentat nimeni că sunt multe și că trebuie comasate. De atunci s-a mai introdus un scrutin, europarlamentarele, ca urmare a aderării la Uniunea Europeană.
Chiar și de atunci au mai fost situații când au existat 3 rânduri de alegeri, cum a fost, de pildă, în anul electoral 2012 când, deși au fost doar locale și parlamentare, a existat referendumul pentru demiterea președintelui de atunci Traian Băsescu. Referendumul, de orice natură ar fi, este tot scrutin, pentru că oameni sunt chemați la urne pentru a vota ceva, deci este tot exprimarea unui vot.
Argumentele care se aduc în sprijinul comasării alegerilor, care nu pot fi decât localele cu parlamentarele, mi se par cam puerile. Pe de-o parte se aduce în discuție componenta economică, a economisirii unor bani, care poate avea o justificare, însă nu mi se pare chiar atât de costisitoare comparativ cu câtă risipă de bani se face pe alte cheltuieli inutile sau raportat la faptul că nu se găsesc variante de creștere economică, încât banii pentru alegeri nici să nu conteze în ansamblul economiei.
Un alt argument adus este acela că electoratul ar fi încărcat cu atâtea alegeri. Nu cred că este un argument valid în condițiile în care cetățenii sunt chemați doar o singură zi la urne, iar alegerile nu necesită implicarea cetățenilor în procesul electoral, în activitatea partidelor angrenate în competiția electorală.
Nu în ultimul rând este acreditat argumentul că 4 rânduri de alegeri ar paraliza activitatea parlamentară sau alte tipuri de activități, deoarece este o campanie electorală aproape permanentă. Acest argument mi se pare cel mai stupid, întrucât și dacă ar fi doar 3 alegeri într-un an, așa cum au mai fost, partidele politice prin reprezentații săi din Parlament, administrația centrală sau locală, tot ar fi în campanie tot anul, pentru că în afara campaniei electorale oficiale există campania neoficială, de pregătire pentru alegeri, un proces laborios și intens. Prin urmare, toți ar fi preocupați în primul rând de alegeri.
Argumentul pentru care unele partide vor iar altele nu vor comasarea alegerilor este unul care se reduce exclusiv la un interes electoral. Interesul este acela că localele sunt o trambulină pentru parlamentare, datorită efectului psihologic pe care îl au. Cu alte cuvinte, partidul care câștigă localele va obține un scor mai mare la parlamentare, în timp ce unele partide care obțin un scor slab la locale, vor obține un scor și mai slab la parlamentare.
Acestea din urmă au tot interesul pentru ca alegerile să fie comasate, pentru a reduce posibilitatea unui scor rușinos la parlamentare, poate chiar un dezastru electoral.
Mircea Popescu
Comasarea alegerilor, un interes electoral
