|
|
|
|
Mihail
Sebastian la Corcova
|
|
Filosoful Ion Petrovici la
Palatul Cultural din Turnu Severin
 În
1919 Alexandru Bărcăcilă, împreună cu un grup de
intelectuali în frunte cu Theodor Costescu, înfiinţează
Societatea Culturală „Casa Luminii”, care pe la finele lui
1947 va juca un rol de maximă importanţă în viaţa spirituală
a Mehedinţiului. Concomitent cu o complexitate de
manifestări cultural-artistice, „Casa Luminii” a iniţiat
renumita serie de conferinţe cu public. Aici, la „Casa
Luminii” din Palatul Cultural au fost invitaţi să
conferenţieze mari personalităţi ale vremii din toate
domeniile, precum: I.G. Duca, Nicolae Iorga, Ion Pillat,
Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Sextil Puşcariu, Simion
Mehedinţi, Constantin Rădulescu-Motru, Vasile Goldiş,
Alexandru Lapedatu, Ion Jianu, Constantin Şerban-Făgeţel,
Dumitru Tomescu, Ion Simionescu, I. Al. Brătescu-Voineşti,
Gheorghe Ţiţeica, Petre Sergescu, Constantin D. Ionescu,
Mihail Guşiţă şi alţii.
Puţini ştiu că la
„Casa Luminii” a venit şi filosoful Ion Petrovici,
profesor universitar şi fost ministru al Învăţământului.
Răspunzând solicitării făcute Ion Petrovici a venit în
Turnu-Severin pentru a susţine conferinţa „Ideal şi
tradiţie” pe care revista tradiţionalistă „Datina” a
publicat-o la rubrica „Din mişcarea culturală
severineană”.
Citeste mai departe >>
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Camil Petrescu nu avea bani de chirie
 -
o mărturisire a lui Isaiia Răcăciuni într-un ziar
mehedinţean
În anul 1931,
poetul şi publicistul Cosma Damian a editat, în
Turnu-Severin, ziarul “Vremea nouă”, a cărui apariţie
a durat peste 12 ani. În paginile acestei publicaţii un loc
important se acorda literaturii. Erau generos promovaţi
tinerii creatori. Se publicau versuri, schiţe, epigrame,
traduceri, studii, cronici literare. Din când în când
apăreau şi interviuri cu scriitori şi editori de prestigiu
din Capitală. O interesantă mărturisire despre debuturile
literare ale lui N.D. Cocea şi Camil Petrescu, demnă de a
intra în istoria literaturii, face romancierul şi editorul
Isaiia Răcăciuni. O redăm întocmai cum a apărut în
“Vremea nouă” nr. 108-109 din martie 1941: “Toţi
editorii sunt speriaţi de N.D. Cocea, în ceea ce priveşte
contractele şi paralele. E bine să vă spun eu: amicul Cocea
e un gentleman. Acum cinci ani i-am ţinut în casa de bani a
editurii 50. 000 lei la dispoziţie şi, deşi avea contract,
nu s-a atins de nici un ban până când volumul nu a fost în
vitrină. Într-adevăr, l-am pisat cam mult să scrie
“Vinul de viaţă lungă”...
Citeste mai departe >>
 |
|
 Cu
mulţi ani în urmă ne-am referit la perioada când Mihail
Sebastian a fost – pentru vederile sale politice – „exilat”
la Corcova. Mai exact, în această localitate a avut – cum
ziceau autorităţile – un domiciliu forţat, pentru că
prezenţa scriitorului în Capitală nu mai putea fi acceptată.
Al. Rosetti, în „Cartea albă”, relatează pe larg acest
moment din viaţa lui Mihail Sebastian, autorul cărţii fiind,
de fapt, cel care l-a ajutat să ajungă la Corcova.
Printr-o fericită întâmplare, un document deosebit de
valoros a ajuns în posesia noastră. Despre prezenţa lui
Mihail Sebastian la Corcova ne vorbeşte chiar proprietarul
moşiei din această localitate mehedinţeană, prinţul Anton
Bibescu. Solicitat de prietenul său Constant Răutu să
relateze acest episod, prinţul a răspuns cu amabilitate,
publicând o convingătoare şi interesantă mărturie în gazeta
severineană „Provincia”, nr. 22 din 25 decembrie 1945.
Citeste mai departe >>
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Filosofia lui
Caragiale
 Mi-a
fost dat să-l ascult pe Caragiale vorbind filozofie în
cercul „Convorbirilor literare”, în cancelaria lui
Anghel Demetrescu, care era directorul Liceului „Sfântul
Gheorghe”şi unde Caragiale era profesor de istorie şi în
redacţie la mine, pe când editam „Noua Revistă Română”.
În toate aceste ocazii se vorbea, este drept, mai mult
de artă. Dar greu este să discuţi artă fără să amesteci
câte ceva şi din filozofie. Caragiale nu avea obiceiul
să invoce nume de autori filosofi în sprijinul
afirmărilor sale, dar nu ne împiedică să presupunem că
că el, ca artist, avea preferinţe pentru o anumită
concepţie filosofică. Un dramaturg, mai ales, nu poate
fi indiferent filosofiei. Voi încerca, în rândurile de
mai jos, să reconstitui, pe cât îmi va fi cu putinţă,
concepţia filosofică, care şi dacă nu este mărturisită
pe faţă la Caragiale, este, totuşi, în acord cu firea
persoanei şi a operei sale.
Citeste mai departe >>
|
|
|
|
|
|
|
Redactia: str. Alion nr.1, bl. B2, sc. 8, ap.1, cod 220192, Drobeta-Turnu Severin
Telefon: 0740 40 50 90,
E-mail:
mircea_poesis@yahoo.com,
redactia@cafeneauapolitica.ro | |
