Celebra insulă Ada–Kaleh, 

un ostrov mitologic distrus de civilizaţie
 

Mai sus de Porţile de Fier, Dunărea curge acum mai mult liniştită, dar rareori mai izbucneşte în clocotul de altădată pornit de vreo furtună. În fascinantul perimetru nu mai întâlnim însă insula blândă de vis ce-şi doarme de trei decenii somnul veşnic sub apele Dunării. De micul paradis din mijlocul fluviului nu mai aminteşte trecătorilor decât o tăbliţă  pe care stă scris: VIADUCTUL ADA-KALEH. Dincolo de tristeţea privirilor aruncate de pe mal dăm aievea peste fâşia de pământ lungă de 1750 m, lată de 400 , şi cel ce n-a cunoscut cândva aceste locuri greu mai poate crede azi, că aici, Dunărea năvalnică îşi deschidea braţele pentru a ocoli insula de vrajă cu numele ei încântător intrat în legendă. Bucată cu bucată şi cărămidă cu cărămidă cetatea ADA KALEH a fost mutată pe Insula Şimian unde din păcate este lăsată în paragină de cei care cu sau fără voie îngroapă istoria minunată a acestor meleaguri. 

Foarte puţini cunosc astăzi istoria insulei Ada Kaleh, chiar dacă pe Insula Şimian se găsesc astăzi unele vestigii strămutate aici până a nu fi înghiţită de apele lacului de acumulare de la Hidrocentrala Porţile de Fier I. Ada Kaleh este numele turcesc al insulei aflată pe Dunăre, la 4 km. mai sus de Porţile de Fier, în zona cataractelor între Gura Văii şi Vechea Orşovă. Văzută de pe muntele Alion, insula semăna cu „un uriaş coş de flori pe luciul argintiu al apelor”. Datorită climatului mediteranean , insula lăsa impresia unei alte lumi, mai ales pentru vegetaţia şi pitorescul oriental al populaţiei, lăsată ca moştenire de  trecerea turcilor prin această parte a Europei. Tot ca despre o moştenire, de această dată a marelui şi trecătorului Imperiu Habsburgic, vorbeşte astăzi fortificaţia stelară strămutată de pe Ada Kaleh pe insula Şimian.

Citeste mai departe >>

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Cerneţi - itinerar în istoria ortodoxiei

Localitatea Cerneţi din judeţul Mehedinţi este singura localitate din ţară cu cele mai multe lăcăşuri de cult. Odinioară capitală a judeţului, până în anul 1842 când îşi pierde această calitate, Cerneţiul este un sat cu puternice rezonanţe în istoria naţională. Este suficient să amintim că aici se găseşte celebra Culă a lui Tudor Vladimirescu, momument înălţat în anul 1912 de Societatea Institutorilor din Bucureşti. Amplsată la cca 3 km de municipiul Drobeta Turnu Severin, aşezarea a cunoscut momente zbuciumate, perioade în care pentru cetăţenii săi rolul bisericii era unul crucial.Cea mai veche biserică din Cerneţi, care de altfel dăinuie până astăzi, datează din veacul al XVII – lea, mai precis din 22 mai 1663. Ea a fost ridicată de domnitorul Munteniei, Grigore Ghica, care, într-un document din 9 nov 16662, consemna că „făcut-am şi am zidit den temelii” mănăstirea. Lăcaşul de cult avea hramul Sf. Treime şi  va fi mânăstire cel puţin până în anul 1730, când era închinată Mănăstirii Tismana. Se ştie însă de existenţa unei bisericuţe din lemn care a cedat locul construcţiei realizate de domnitor.

Citeste mai departe >>

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------