Prinţul Anton Bibescu, dragostea pentru Corcova (Mehedinţi) şi femeile din viaţa sa

Prinţului Anton Bibescu a fost un personaj interesant şi charismatic, deopotrivă îndrăgostit şi sensibil, pasionat de lectură şi devotat profesiei sale de diplomat.

În egală măsură, prinţul Anton Bibescu a fost îndrăgostit de comuna Corcova, din judeţul Mehedinţi, şi împrejurimile sale, acel loc unic al Văii Motrului, de care se simţea atât de legat

Este binecunoscut faptul că prinţul Anton Bibescu a fost prieten cu scriitorul Mihail Sebastian şi cu marele prozator francez Marcel Proust. Mihail Sebastian a fost o perioada de timp la Corcova, unde de altfel a scris celebra sa piesă de teatru „Steaua fără nume”; Marcel Proust însă n-a ajuns datorită bolii de care suferea, deşi şi-ar fi dorit enorm.

Prinţul Anton Bibescu era mai mult decât convins că numai în aceste locuri, din fermecătoare Vale a Motrului, îşi putea redobândi acel mereu căutat echilibru al trupului şi al sufletului, pentru a porni din nou, cu nebănuite avânturi, cu sporite energii, pe valurile învolburate ale vieţii, în căutarea eternului mister al destinului omului pe pământ. Aici, în conacul de la Corcova, îi plăceau mai ales primăverile, lăsându-se pătruns de ameţitorul parfum al atâtor flori pe care le considera numai ale acestui pământ şi pe care credea că nu le va mai întâlni nicăieri.

Prinţul iubea la fel de mult şi toamnele Corcovei, trăia clipe de rară fericire când vedea întinsele podgorii copleşite de rod şi când atingea, ca o mângâiere, strugurii dolofani şi brumării care decantaseră miraculos comoara de aur a soarelui verii. După lecturi îndelungate şi variate, voind parcă să scape din «chinga» acelor adânci, scormonitoare şi dureroase gânduri, prinţul, aşezat lejer în trăsură, pornea la drum, străbătea luncile, urca dealurile din împrejurimi, rotea privirea peste întinderi, îşi încărca sufletul cu tulburătoarea frumuseţe a acestor locuri.

„Un bărbat foarte chipş şi viril, cu trăsături fin cizelate şi profil de împărat roman. Anton era o combinaţie de vitalitate înnăscută, maniere insolente şi spirit caustic. Fascina femeile, pe care îi plăcea să le seducă şi apoi să le părăsească”, aşa era descris prinţul Anton Bibescu de cei care l-au cunoscut în perioasa sa de glorie.

Despre femeile din viaţa prinţului se spune că prinţul Anton Bibescu a avut mai multe relaţii răsunătoare în epocă cu femei celebre.

Una dintre acestea a fost scriitoarea Enid Bagnold, care a avut o aprinsă poveste de dragoste cu prinţul şi care îi va rămâne prietenă toată viaţa. Ea îl numea „prinţul de aur cu buzunarele pline de smaralde”.

O altă frumoasă şi prolifică publicistă britanică, Rebecca West, cu care prinţul a avut o aventură în 1927, l-a numit „atlet de budoar” şi a remarcat, la o recepţie a ambasadei Franţei, privind în jur, că fiecare femeie prezentă fusese, la un moment dat, amanta prinţului.

O altă relaţie a prinţului Anton Bibescu a fost cu modelul Mabel Palmer.

În fotografia de mai jos cei doi apar la o prezentare de modă în beneficiul orfanilor de război din România, la Hotel Plaza, la 10 martie 1922.

La 28 aprilie 1919, în prezenţa reginei Alexandra şi a tuturor personalităţilor de vază ale lumii politice şi sociale din Anglia, inclusiv scriitorul George Bernard Shaw, Anton Bibescu se căsătoreşte cu Elizabeth Asquith. Mirele avea 41 de ani şi încheia astfel o furtunoasă poveste de amor cu Enid Bagnold.

Mireasa împlinise de curând 22 de ani şi era fiica lui Herbert Asquith, unul dintre cei mai iubiţi oameni de stat din Anglia, fost prim-ministru în timpului Primului Război Mondial. Nunta celor doi a fost considerată cel mai important eveniment social londonez din acel an.

Un an mai târziu de la nuntă, s-a născut Priscilla Helen Alexandra Bibesco. Naşii fetiţei au fost scriitorul Marcel Proust şi Regina Alexandria, soţia regelui Eduard VII.

Elizabeth Bibescu

Activitatea diplomatică a prinţului Anton Bibescu

Prinţul Anton Bibescu s-a născut la 19 iulie 1878. Înaintea Primului Război Mondial prinţul Anton Bibescu a fost întâi ataşat, apoi însărcinat de afaceri al legaţiei României la Londra şi în 1918 intrase în cercul fostului prim-ministru liberal, Herbert Asquith.

Anton Bibescu şi-a continuat cariera diplomatică la Washington (1920-1926) şi Madrid (1927-1931). Anii celui de al doilea Război Mondial i-a petrecut în România, unde soţia lui a murit în 1945, iar când proprietăţile i-au fost confiscate de comunişti a părăsit ţara, fără a se mai reîntoarce vreodată. A murit în data de 2 septembrie 1951, la Paris, în Franţa.

Prinţul Anton Bibescu şi Elizabeth Bibescu