Motto: "În politică, ca şi în morală, a nu face binele înseamnă a face răul, şi fiecare cetăţean inutil poate fi considerat un ins dăunator." J.J. ROUSSEAU
 

 Prima pagina

 Eveniment

 Politica

 Reportaj

 Literatura

 Interviu

 Administratie
 Cafeaua amara

 Restituiri

 Personalitati

 Ce spun astrele
 Mentorat rural
 Foto Severin
 Redactor sef

 Contact

         PNŢ-CD Mehedinţi – o istorie a conflictelor

Dacă la principalele partide politice mehedinţene nu se constată o activitate intensă, în rândul ţărăniştilor din judeţ se constată o efervescenţă evidentă. Divizaţi în două tabere, cu un statut juridic neclar, ţărăniştii sunt departe de a găsi o formulă de împăcare, dar şi cu slabe perspective de reveni pe scena politică românească. Nici în judeţul Mehedinţi situaţia nu este diferită faţă de cea la nivel central. Practic, în doar câteva zile în municipiul nostru au poposit liderii celor două aripi ţărăniste, în încercarea de a justifica că reprezintă adevăratul partid istoric. Mai întâi, a fost Radu Sârbu, care a avut o întâlnire cu câţiva ţărănişti locali, demişi sau demisionari din filiala judeţeană mehedinţeană. Interesant este că alături de Radu Sârbu s-au putut obseva ţărănişti vechi, cu funcţii pe timpul guvernării ţărăniste.

Ieri, a fost prezent la sediul PNŢ-CD Mehedinţi primvicepreşedintele acestei formaţiuni politice, Aurelian Pavelescu. Acesta nu a ezitat să-l atace în termeni extremi de duri pe Radu Sârbu despre care a spus nici mai mult, nici mai puţin că „n-are nicio legitimitate şi am făcut o plângere penală împotriva lui”. Ceea ce caracterizează această filială este o istorie a conflictelor care s-au perpetuat până acum. Fie că a fost la putere, fie în opoziţie, fie în afara Parlamentului, în PNŢ-CD Mehedinţi au existat în permanenţă conflicte între lideri. Primele dispute au existat în jurul fostului preşedinte, Virgil Popescu, contestat de o bună parte a membrilor la jumătatea anilor ’90. „Gălăgie”, cum i se mai spunea în partid şi nu numai, a făcut faţă atacurilor colegilor, reuşind să se impună şi să ajungă preşedintele partidului. A urmat însă fatidicul an 2000, când PNŢ-CD a pierdut puterea şi a ratat şansa de a intra în Parlament. Deşi partid extraparlamentar, în PNŢ-CD lupta pentru conducerea partidului nu a încetat. Ca şi la nivel naţional, şi în judeţul Mehedinţi conflictul intern a continuat cu aceeaşi intensitate. Lupta pentru debarcarea lui Virgil Popescu nu a fost uşoară, iar odată realizată, prin îndepărtarea „răului” din partid, creştea şi speranţa afirmării sale la nivelul judeţului. Numai că lucrurile nu au stat deloc aşa. După el, partidul a continuat nu doar să scadă vizibil la nivelul încrederii, dar şi să fie măcinat de dispute interne. Un exemplu edificator este un alt fost preşedinte al PNŢ-CD Mehedinţi, Alexandru Moleanu, plecat din partid tot în urma unor dispute, dar şi acuze, interne. Chiar şi după toate aceste dispute interne şi după situaţia actuală a partidului, ţărăniştii mehedinţeni nu au înţeles importanţa unităţii partidului. Iar aceasta este explicată prin faptul că sunt şi astăzi divizaţi. PNŢ-CD Mehedinţi are, privitor la acest aspect, o particularitate care îl deosebeşte de celelalte formaţiuni politice din judeţ: în două decenii de activitate este partidul care a avut cei mai mulţi preşedinţi, dar şi cele mai multe conflicte interne.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Uniunea pentru Progresul deputatului Nicolicea          

  

Deputatul independent de Mehedinţi, Eugen Nicolicea, a anunţat că grupul parlamentarilor independenţi se va transforma în partid politic. Nicolicea a declarat în acest context că noul partid care se va înfiinţa în curând se va numi „Uniunea pentru Progres” sau Uniunea Naţională Română” şi va avea orientare de centru-stânga. Înainte de a analiza rolul şi importanţa acestui potenţial partid, se cuvin făcute unele precizări. Mai întâi grupul condus de Gabriel Oprea s-a format din parlamentari independenţi aleşi nu ca reacţie a electoratului la ideea de politică, ci datorită faptului că au fost fie excluşi din partidele din partea cărora au candidat, fie şi-au dat ei demisia din acestea mai mult sau mai puţin din motive raţionale. În cel de-al doilea rând a crea un partid în conjunctura politică şi socială de astăzi este un demers nu numai riscant, dar şi puţin probabil că poate fi impus în conştiinţa electoratului. Într-un moment în care asistăm la cristalizarea vieţii politice şi la un deziteres total din partea marii majorităţi a populaţiei orice construcţie politică poate fi primită cel puţin cu detaşare. Eugen Nicolicea, viceliderul independenţilor din Parlamentul României, poate să aibă tot entuziasmul şi să creadă în afirmarea acestuia. Exclus din PSD Mehedinţi, Eugen Nicolicea nu poate accepta în ruptul capului că rolul său de politician se apropie de un sfârşit iminent. Cum tot atât de mult nu poate să înţeleagă că vine o vreme când trebuie să laşi locul altora, că titulatura de parlamentar nu i se cuvine pe viaţă. Ceea ce vrea el să demonstreze nu este altceva decât disperarea în faţa sfârşitului politic, pe care şi-l simte pe zi ce trece. Dacă ar fi rămas preşedintele PSD Mehedinţi, lucrurile ar fi fost mult mai simple; ar fi putut identifica acel colegiu în care să fie reconfirmat în funcţie. În afara acestui partid el trebuie să găsească alte variante pentru a progresa în continuare politic, indiferent de performanţele sale electorale. Acest nou partid ar putea cel puţin să întreţină iluzia nepieirii sale politice.

În acest an deputatul Eugen Nicolicea îşi va aniversa majoratul parlamentar (optsprezece ani neîntrerupţi în Parlamentul României în funcţia de deputat). Un adolescent severinean sau de aiurea de aceeaşi vârstă l-ar putea întreba, justificat, pe dl. Eugen Nicolicea: „Ce aţi făcut pentru mine domnule deputat în timpul cât am crescut pentru a-mi fi mai bine acum?”. Ce i-ar putea răspunde parlamentarul mehedinţean? Că îşi face partid pentru a nu părăsi scena politică? Că încă nu şi-a spus ultimul cuvânt în politică românească? Că rolul său politic se va ridica, după toţi aceşti ani, la exigenţele cerute de noua generaţie şi de noua societate? Că poate să devină un politian mai bun şi mai responsabil decât a fost în actualul PSD? Dincolo de aceste interogaţii, relevante şi cât se poate de juste, rămâne senzaţia politicianismului ieftin, a neacceptării dispariţiei politice, a neîmpăcării, dusă poate până la limitele disperării, cu ideea că viaţa însăşi nu poate exista în afara celei politice. Ar fi fost infinit mai demn ca dl Nicolicea să-şi termine, poate ultimul mandat de parlamentar, în mijlocul şi printre mehedinţenii care l-au ales cu fiecare scrutin parlamentar. Nu încercând să creeze un partid după ce a fost exclus din altul. Pentru că în cazul domniei sale nu poate fi vorba nici măcar de drog politic, ci pur şi simplu de orgoliu rănit.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

            Obiectivul electoral al PSD Mehedinţi
 

Preşedintele PSD Drobeta Turnu Severin, Marius Screciu, a declarat recent că nu s-a hotărât pe cine să voteze la Congresul din 20 februarie. De fapt, dl. Screciu a lăsat să se înţeleagă că ştie cu cine votează, dar nu poate să facă publică o astfel de opţiune, afirmând, totodată, că are doi favoriţi la şefia partidului. Mi-e greu să cred că poate vota altfel decât toţi ceilalţi delegaţi care votează noul preşedinte al partidului. Delegaţia PSD Mehedinţi se va duce la congresul partidului cu un mandat precis. Cu toate acestea, dl. Screciu a rostit un adevăr pe care l-am tot repetat în analize de până acum: PSD Mehedinţi vrea reprezentare în noua conducere a partidului. Dacă analizăm această recompensă politică raportată la rezultatul partidului, cel puţin în cazul alegerilor prezidenţiale de anul trecut, opţiunea dlui Screciu şi a partidului său este una corectă, politic vorbind. El chiar a spus că nu e tocmai îndreptăţit ca anumite filiale să aibă funcţii de conducere dacă performanţa electorală de la prezidenţiale a fost una nesatisfăcătoare. Aici cred că analiza trebuie făcută mult mai serios şi ea comportă mai multe variante. Mai întâi, oricât de corectă ar fi o astfel de opţiune din punct de vedere electoral, raportată la strategia sau proiectul politic al partidului este imorală. Altfel spus, potrivit acestei aserţiuni, trebuie ales acela care dă garanţia unei funcţii de conducere, excluzând posibilitatea ca acel preşedinte să nu ofere suficientă încredere că partidul poate fi relansat, că prin programul şi personalitatea sa politică poate să facă partidul mai puternic şi mai credibil. În al doilea rând, alegerile alegerile prezidenţiale nu trebuie confundate cu alegerile locale şi cele parlamentare. Iar în acest caz argumentul cel mai convingător este cel al organizaţiei PSD Constanţa. După ce a câştigat categoric alegerile locale şi pe cele parlamentare, le-a pierdut lamentabil pe cele prezidenţiale. Aici există o explicaţie cât se poate de reală şi corectă: popularitatea de care se bucură aleşii locali nu este întotdeauna aceeaşi cu cea a candidatului la preşedinţie, oricât de mult s-ar încerca suprapunerea lor. PSD, ca orice partid politic, îşi doreşte să câştige toate alegerile, indiferent de natura lor. Din această cauză a marginaliza unii aleşi locali, doar pentru faptul că nu au scos un rezultat bun la cel mai important scrutin, e la fel de imoral ca şi cum ai pretinde că cei care le-au câştigat doar pe acestea merită toată atenţia. Dincolo de aceste interpretări analitice, PSD Mehedinţi se găseşte în cea mai favorabilă situaţie, având şanse mari să obţină cel puţin un post în conducerea centrală a partidului. Greul însă de abia atunci, întrucât asta presupune nu numai o implicare, dar şi o responsabilitate pe măsură. Obiectivul electoral al PSD Mehedinţi poate fi îndeplinit în aceste condiţii, dar trebuie dublat şi de o mai bună prestanţă. La cât îl cunosc pe dl. Marius Screciu, are toate şansele ca filiala pe care o reprezintă să obţină ceea ce îşi propune tot atât de mult cu cât cred că tinereţea sa politică îi dă încrederea de a spera că organizaţia pe care o conduce poate repeta performanţa electorală de anul trecut.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

                       Adrian Duicu de Braşov

Disputele din interiorul PSD, luptele fratricide pentru şefia partidului, lansarea ofială a lui Miron Mitrea, un opozant pe faţă al actualului preşedinte, face tot mai interesantă confruntarea pesedistă. În tot acest război intern, dus şi pshilogic, se încearcă atragerea cât mai multor preşedinţi de filiale, şi implicit a voturilor cât mai multor delegaţi la apropiatul Congres. Chiar dacă organizaţiile din ţară nu au anunţat public şi direct că susţin un anule candidat, figurile unora dintre ei surprinse de camerele de filmat arată intenţia lor. Convocarea de către Mircea Geoană a unor şefi de filiale chiar în munţi, la Poiana Braşov, ferit de ochii lumii, demonstrează că acesta doreşte să-şi facă propria evaluare în partid pentru a şti pe ce se poate baza la congres. În puţinele imagini surprinse de la această întâlnire a apărut şi liderul PSD Mehedinţi, Adrian Duicu, fapt ce conduce la ideea că şeful pesediştilor mehedinţeni este mult mai apropiat de Mircea Geoană decât de oricare alt pretendent la cea mai mare funcţie din partid. Imaginile cu posibili susţinători ai lui Mircea Geoană pentru încă un mandat în fruntea PSD au fost confirmate şi de presa scrisă. Astfel, „Duicu de Mehedinţi”, cum este intitulat, este pomenit ca participant la întâlnirea de la Braşov. În urma imaginilor prezentate, organizaţia pesedistă din Mehedinţi şi-a cam exprimat opţiunea privitoare la votul pentru viitorul preşedinte al PSD, excluzând o variantă. Sau cel puţin a reliefat un fapt, pe care l-am prevăzut într-un articol recent din acest colţ de pagină: demersul politic al lui Miron Mitrea nu se poate baza pe un sprijin din partea filialei mehedinţene. Dacă se adoptă prevederea avansată de unii pesedişti, potrivit căreia filialele care au câştigat alegerile prezidenţiale să aibă mai mulţi delegaţi, atunci voturile organizaţiei mehedinţene pot cântări mai mult în favoarea noului preşedinte. Cert este că apropierea şi colaborarea dintre Adrian Duicu şi Mircea Geoană s-a evidenţiat cu prilejul întâlnirii de la Braşov. Evident, jocurile nu sunt făcute în interiorul PSD, însă la această întâlnire au fost stabilite unele relaţii care pot fi decisive în orientarea voturilor pentru cea mai înaltă funcţie în partid. Interesant este care va fi reacţia filialei mehedinţene a PSD, în condiţiile în care ieri şi-a anunţat candidatura şi Cristian Dioaconescu, liderul pesedist perceput ca fiind cel mai capabil să reformeze partidul. Asta pentru că varianta Mitrea nu intra în niciun fel în opţiunile PSD Mehedinţi. Mai ales în condiţiile în care mai mulţi membri importanţi ai PSD Mehedinţi agreează mai mult ideea ca viitorul preşedinte al PSD să fie Cristian Diaconescu.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Primarul Gherghe nu este personaj politic
 

PD-L Mehedinţi a pierdut alegerile alegerile prezidenţiale atât în judeţ, dar şi în muncipiul Drobeta Turnu Severin. Dacă l-a nivelul judeţului explicaţia ar părea la prima vedere rezonabilă (structurile bine organizate ale PSD, alianţa cu PNL, un electorat preponderent de stânga, uşor manevrail) în cazul urbei severinene opţiunea electorală pare ciudată la prima vedere. PD-L Mehedinţi a dus o campanie electorală corectă, în care a încercat să evidenţieze, pe bună dreptate, realizările administrative în plan local. Au existat însă oameni a căror implicare electorală a lasat senzaţia unei sperficialităţi evidente. Primarul municipiului Drobeta Turnu Severin nu mi s-a părut să-şi ia în serios rolul de edil al unei formaţiuni politice angrenate cu toate forţele în campania electorală. De fapt, cred că primarul Gherghe nu are nici pe departe stofă de politician, iar prestaţia sa politica nu s-a ridicat deloc la nivelul realizărilor administrative pe care le afişază. Aici este de făcut o precizare extrem de importantă. Realizarile administrative ale Primăriei severinene nu se datorează în niciun caz exclusiv primarului. El este sprijit de o majoritate politică PD-L în Consiliul Local, colaborarea fără de care nu se poate forbi de modernizarea municipiului. Mai mult, primarul Gherghe a primit sprijin guvernamental din partea PD-L în demersul său administrativ, ajutor fără de care nu s-ar fi putut realiza anumite obiective edilitare. Din acest punct de vedere, rolul PD-L a fost unui pe măsură. Niciodată, competiţia electorală prezidenţială recent încheiată, nu am avut senzaţia că imaginea primarului Gherghe s-a pliat perfect pe sigla politică a PD-L. Şi nici nu s-a conturat ca un reprezentant de anvergură, de forţă şi de imagine al PD-L Drobeta Turnu Severin. „Preşedintele Traian Băsescu va câştiga detaşat alegerile în Drobeta Turnu Severin”, spunea cu o vădită satisfacţie Constantin Gherghe la sediul PD-L Mehedinţi, în una din nu prea deselele sale conferinţe de presă la acest partid. „Şi dacă pierdeţi, vă asumaţi responsabilitatea?”, i-a replicat sus-numitul. „Vă asigur că va câştiga”, a fost răspunsul primarului. Realitatea l-a contrazis, iar domnia sa are, evident o vină ca ca ales din partea PD-L în funcţia de primar. Să nu uităm că fără PD-L, fără aportul electoral al acestui partid în vara anului trecut, Constantin Gherghe nu ar fi ajuns primar. Aşa că este de datoria să explice propriului partid, dar şi electoratului democrat-liberal din municipiul pe care îl conduce cum s-a ajuns la acest eşec. Cum este şi de datoria PD-L Mehedinţi să facă o analiză internă, obiectivă şi corectă, pentru a vedea cauzele care au dus la pierderea acestor alegeri. Evident nu este cazul ca cineva să raspundă atâta vreme cât Traian Băsescu a fost reales, dar cu siguranţă e nevoie de o altă strategie ca PD-L Mehedinţi să-şi recâştige electoratul care anul trecut, indiferent de alegeri, a făcut diferenţa într-un mod categoric.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Pompilia Szellner s-a înscris în PD-L Mehedinţi
 

PD-L Mehedinţi se întăreşte cu noi membri. Ieri, în cadrul unei conferinţe de presă la sediul partidului, în prezenţa întregii conduceri a partidului, democrat-liberalii mehedinţeni au declarat că i-au înregimentat pe Pompila Szellner şi Cristian Sallai, reprezentând fosta conducere a UPSC Mehedinţi. Anunţul a fost făcut chiar de ministrul Apărării Naţionale, Mihai Stănişoară. Stănişoară a spus că a ţinut să fie personal la acest eveniment întrucât „marchează deschiderea PD-L faţă de valorile umane care pot face ceva pentru municipiul Drobeta Turnu Severin”, urându-le totodată mult succes în noua echipă. În structura PD-L Mehedinţi, Pompilia Szellner va primi funcţia de vicepreşedinte al organizaţiei judeţene, în vreme ce Cristian Sallai va ocupa funcţia de secretar executiv al aceleiaşi organizaţii.

 

„Pompilia Szellner m-a ajutat în relaţia cu partea germană”

 

Prim-vicepreşedintele PD-L Mehedinţi, Marius Bălu, preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, a spus în cuvântul său că a început colaborarea cu cei doi foşti membri ai UPSC imediat după alegerile locale de anul trecut. „Doamna Pompilia Szellner m-a ajutat foarte mult în relaţia cu partenerii germani pentru a dezvolta o acţiune de promovare a turismului pe Dunăre. De asemenea, am putut colabora şi la eficientizarea platformei industriale Cildro-Delignit, cât şi în demersul de a aduce un investitor care va crea cel puţin 200 de noi locuri de muncă în judeţul Mehedinţi”, a declarat Marius Bălu.

 

„PD-L Mehedinţi este o echipă deschisă”

 

Prospătul membru al PD-L Mehedinţi, Pompilia Szellner, s-a declarat încrezătoare şi optimistă în noua echipă a PD-L Mehedinţi. Ea a spus a ales PD-L Mehedinţi întrucât UPSC a fost o formaţiune de centru-dreapta, dar şi datorită bunei colaborări cu actulul preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi. „Domnul Marius Bălu a fost primul om care a manifestat deschidere, chiar de când era prefect, pentru sprijinirea iniţiativelor cu partea germană, când au început să prindă contur unele din proiectele noastre, în special atragerea de investiţii pentru judeţ. Am reuşit împreună să atragem un investitor care va crea cel puţin 200 de noi locuri de muncă în municipiul Drobeta Turnu Severin. În ceea ce priveşte relaţia politică, consider că întreaga echipă a PD-L Mehedinţi este una deschisă şi cu care se poate colabora”, şi-a motivat decizia Pompilia Szellner.

 

Parlamentul unicameral duce la eficientizarea instituţiei

 

Un alt punct în cadrul conferinţa de presă a fost propunerea preşedintelui Traian Băsescu de organizare a referendumului pe tema Parlamentului unicameral. Preşedintele PD-L Mehedinţi, deputatul Doiniţa Chircu, a subliniat, referindu-se la acest aspect, că PD-L susţine total propunerea preşedintelui Traian Băsescu de organizarea a unui astfel de referendum. Doiniţa Chircu a mai declarat că dacă România are acum un Parlament ales prin vot uninominal aceasta i se datorează tot actualului preşedinte, deoarece „iniţiativa de introducere a votului uninominal a fost a preşedintelui Traian Băsescu”. În ceea ce priveşte argumentele pentru o singură cameră legislativă, deputatul Doiniţa Chircu a adăugat: „Sunt multe argumente care susţin această poziţie, însă aş aminti doar faptul că un Parlament unicameral duce inevitabil la o eficientizare a instituţiei, iar pe de altă parte are ca efect şi reducerea cheltuielilor cu stafurile şi celelalte activităţi administrative”. Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Stănişoară, a adus în discuţie şi o altă motivaţie. „Ceea ce legiferează Parlamentul European devine obligatoriu şi pentru noi ca stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Aşa că acum avem trei camere. Dacă propunerea preşedintelui Traian Băsescu devine realitate vom avea dpuă astfel de camere legislative: una la Bruxelles şi alta la Bucureşti”, a spus Mihai Stănişoară.

 

PSD sunt două partide într-unul singur

 

În ceea ce priveşte relaţia cu partenerii de guvernare, ministrul Mihai Stănişoară a amintit caracterul duplicitar al PSD: „PSD reprezintă două partide într-unul singur. Adică unul la masa guvernului, iar când iese din guvern, joacă în opoziţie”.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Prim-vicepreşedintele PD-L Mehedinţi, Marius Bălu, acuzând partenerii de guvernământ:

„PSD e ca şi cum ar avea o soţie la Bucureşti şi o amantă la Severin”

 

Prim-vicepreşedintele PD-L Mehedinţi, Marius Bălu (foto), preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, a susţinut sâmbătă o conferinţă de presă la sediul partidului, alături de colegii săi, deputatul Cornel Ghiţă, şi secretarul general Dumitru Mărculescu. În preambulul discuţiilor, Marius Bălu a făcut câteva consideraţii privind relaţia din coaliţia de guvernământ, acuzând în termeni extremi de duri PSD că face un joc dublu prin poziţionarea sa atât la guvernare, cât şi în opoziţie. „În ultimul timp s-au înmulţit eforturile PSD potrivit cărora PD-L doreşte să rupă coaliţia. Nimic mai fals. PD-L a gândit această coaliţie pe 4 ani mai ales în această perioadă premergătoare crizei. De câteva luni preşedinte PSD, Mircea Geoană, se trezeşte vorbind şi criticând guvernul care jumătate dintre membrii săi sunt de la PSD. Dacă nu le convine să găsească o altă majoritate parlamentară. Oricum, la Mehedinţi majoritatea în Consiliul Judeţean este formată din PSD şi PNL. E ca şi cum ar avea o soţie la Bucureşti şi o amantă la Severin”, a acuzat liderul democrat-liberal mehedinţean.

 

Descentralizare în administraţia publică

 

Marius Bălu s-a referit apoi şi la reformele considerate extrem de necesare mai ales în acesta context, dar la care PSD se comportă ca o „frână de mână”. „PSD se comportă ca o frână de mână. Când vrem să facem reformă ei se opun. Mulţi dintre membri actualului guvern au trecut prin administraţia publică locală motiv pentru care nu ar trebui să fie niciun obstacol în relizarea descentralizării în administraţia publică cu transferarea controlului. De exemplu, cu ce încălzeşte pe un primar că trebuie să aloce fonduri pentru şcoli dacă nu are nicio decizie la nivelul conducerii respectivei instituţii de învăţămân? La Consiliul Judeţean în ceea ce priveşte Spitalul Judeţean suntem buni numai scoatem bani pentru reparaţii, dar nu avem niciun cuvânt la nivelul managementului”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi. El s-a maio referit şi la „intoxicarea de la Ministerul de Interne”, spunând că PD-L nu a intenţionat niciodată să preia acest minister, limitându-se să spună doar că sunt conduceri interimare pentru care nu se organizează concursuri.

 

Un pachet de legi esenţial pentru ţară

 

Deputatul PD-L Cornel Ghiţă s-a referit la asumarea răspunderii guvernului pe un pachet de 3 legi. Plecând de la constatrea că dacă asocierea PD-L – PSD a fost posibilă prin formarea actualului guvern a fost şi pentru ca acest pachet de legi să treacă. În opinia deputatului mehedinţean acest pachet de legi cuprinde legile educaţiei naţionale, legea salarizării unitare şi restructurarea regiilor şi restrângerea cheltuielilor bugetare. „Aceste legi sunt obligatorii pentru societatea românească actuală. PSD dorea să le amâne din teama de a pierde clientela politică”, a precizat deputatul Cornel Chiţă, amintind în acelaşi timp că astăzi aceste legi vor primi forma finală.

 

Obiective ale Consiliului Judeţean Mehedinţi

 

Întrebat despre modul cum funcţionează coaliţia de guvernământ pe plan local, prim-vicepreşedintele PD-L Mehedinţi, Marius Bălu, a spus că nu sunt probleme majore deoarece nu au fost motive. În opinia sa probleme apar când este de negociat anumite fonduri bugetare. „Am propus spre aprobare Consiliului Judeţean proiecte pe care nu ar fi avut cum să le respingă fără să nu-şi atragă oprobiul public, deoarece vizau îmbunătăţirea infrastructurii. După cum ştiţi la Mehedinţi PSD a hotărât să nu facă majoritatea cu PD-L în ciuda  a ceea ce s-a întâmplat la nivel naţional”, a spus Marius Bălu. Preşedintele CJ Mehedinţi a amintit, în acest context, şi principalele obiective pe care le are organismul judeţean pe care îl conduce pentru perioada următoare: „Principala prioritate a Consiliului Judeţean Mehedinţi este identificarea surselor de finanţare pentru finalizarea blocului materno-infantil, pentru reabilitarea Spitalului Judeţean, dar şi identificarea posibililor parteneri pentru a demara proiectul Insula Şimian, o investiţie care se ridică la aproximativ 100 milioane de euro. De asemenea construcţia bugetului pe anul 2010 la care pot să vă spun cu certitudine că cea mai mare sumă de bani o să se ducă în infrastructură, cât şi depunerea cât mai multor proiecte cu finanţare europeană”.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Liviu Nicolicea a pierdut orice şansă de revenire în partid print-o hotărâre a Curţii de Apel din Craiova: 

Fraţii Nicolicea nu mai sunt doriţi în PSD Mehedinţi

 

O radiografie a PSD Mehedinţi arată că formaţiunea social-democrată a cunoscut puternice transformări în prima jumătate a acestui an. Deşi partid aflat la putere PSD Mehedinţi nu a fost lipsit de frământări, dispute interne de răsunet, demiteri spectaculoase. Momentul culminant l-a constituit, evident, Conferinţa judeţeană din primăvara acestui an când nu numai că s-a ales o nouă conducere, dar social-democraţii mehedinţeni au decis după o lungă perioadă de dominaţie totală să dea un vot de blam fostului preşedinte, deputatul Eugen Nicolicea, în locul său fiind ales Adrian Duicu.

 

Eugen Nicolicea – persoana nongrata din PSD Mehedinţi

 

Schimbarea deputatului Eugen Nicolicea din funcţia de preşedinte al PSD Mehedinţi a pus căpăt unei perioade de domnie autoritară, dar şi unui tip de politică care s-a dovedit în final deficitară. Sub comanda sa, PSD Mehedinţi a pierdut anul trecut alegerile locale în judeţ într-o manieră categorică, graţie unei strategii politice extrem de superficială din punct de vedere organizatoric. Eşecul social-democraţilor mehedinţeni l-au determinant pe deputatul Eugen Nicolicea să se replieze tactic, el încercând ulterior să găsească vinovaţi în propriul partid pentru dezastrul din locale. Prima victimă a fost fostul preşedinte al CJ Mehedinţi, Constantin Sârbulescu împotriva căruia s-a îndreptat tirul acuzelor deputatului pesedist. Chiar şi aşa Nicolicea şi-a păstrat supremaţia în partid reuşind să candideze la alegerile parlamentare din toamna anului trecut în cel mai bun colegiu, în fapt PSD Mehedinţi câştigând doar un singur fotoliu de deputat. După alegerile parlamentare autoritatea sa a început să fie din ce în ce mai contestată, voci din partid susţinând că filiala mehedinţeană a PSD a avut numai de pierdut cu el preşedinte. Mai mult, nici în materie de activitate parlamentară în teritoriu el nu a scăpat de reproşuri, fiind acuzat că nu are cabinet parlamentar la care să acorde audienţă cetăţenilor, aşa cum trebuie să aibă orice parlamentar ales. Nicolicea a fost acuzat şi public de noua conducere a PSD că, deşi parlamentar social-democrat în funcţie, nu s-a implicat deloc în campania pentru alegerile europarlamentare iar activitatea politică sa este inexistentă. Acest fapt a determinat noua conducere sa-l declare persoana non grata în PSD Mehedinţi.

 

Liviu Nicolicea n-a reuşit să-şi câştige în instanţă calitatea de membru PSD Mehedinţi

 

Ajuns consilier şi om politic local datorită autorităţii politice pe care o avea fratele său, Liviu Nicolicea, fratele deputatului pesedist, a devenit şi el indezirabil pentru partid după ce a încercat să comploteze împotriva propriului partid, mai cu seamă după ce fratele său fusese înlocuit din fruntea organizaţiei. Liviu Nicolicea a încercat în forul legislativ judeţean, alături de Constantin Sârbulescu, să se răzbune pe noul preşedinte al PSD Mehedinţi, Adrian Duicu, încercând să-l înlăture din  funcţia în care fusese ales, respectiv vicepreşedinte al CJ Mehedinţi. Reacţia a venit prompt pe linie de partid. Astfel, în data de 2.03.2009, cu cinci zile înaintea desfăşurării lucrărilor Conferinţei judeţene a PSD Mehedinţi, atât Liviu Nicolicea, cât şi Constantin Sârbulescu au fost excluşi din partid prin hotărârea Biroului Permanent Naţional, ce mai mare for de conducere al partidului, care a aprobat hotarârea de excludere votată de Consiliul judeţean al partidului. Potrivit noilor prevederi, cei doi au fost excluşi şi din funcţiile alese, respectiv cele de consilieri judeţeni. Liviu Nicolicea nu s-a împăcat cu ideea şi a atacat în instanţă decizia partidului. În urmă cu puţine zile el vântura o hotărâre judecătorească prin care spunea că a fost respuns în drepturi. Hotărârea jdecătorească a fost însă atacată la Curtea de Apel din Craiova, instanţa superioară craioveană menţinând decizia de excludere luată în organismele statutare ale partidului. Astfel Liviu Nicolicea a pierdut nu numai orice orice şansă de a reveni în propriul partid, dar şi de reafirmare politică, pentru că e imposibil de crezut că va mai putea face carieră politică în alt partid decât PSD.

Emil Costinescu

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Profil de tânăr eurocandidat liberal cu avere

Interesul pentru alegerile europarlamentare este departe de orice fel de aşteptare din partea populaţiei, a unui electorat care îşi duce în cea mai mare parte traiul de pe o zi pe alta, fiind obligat să găsească tot felul de variante pentru a-şi rotunji veniturile şi a putea face faţă greutăţilor cotidiene cu care se confruntă. Din această cauză lehamitea pentru oriece fel de alegeri este explicabilă, atâta timp cât reprezentanţii partidelor politice nu au făcut mai nimic pentru cetăţeni. În această direcţie se înscriu şi alegerile europarlamentare. În contrast cu încercarea de a deveni credibili şi a câştiga încrederea alegătorilor, pentru eurocandidaţi există evident şi un interes financiar, dacă aruncăm doar o privire fugară pe declaraţiile de avere ale europarlamentarilor români în funcţie. Astfel, locul în legislativul comunitar este destul de bine remunerat, iar sumele câştigate pe parcursul unui an nu sunt deloc neglijabile.

De pe anumite bannere amplasate în municipiul Drobeta Turnu Severin ne întâmpină privirea surâzătoare a unui tânăr politician mehedinţean, alături de sloganul, deloc inspirat şi potrivit: “Europa este liberală”. Europarlamentarul Cristian Buşoi, marea speranţă a politicii mehedinţene, singurul politician băştinaş ajuns în Parlamentul European, a câştigat sume importante de bani, potrivit propriei declaraţii de avere, de la Parlamentul European din Bruxelles. O publicaţie financiară a scris că severineanul Cristian Buşoi a câştigat în anul 2008 de la Parlamentul European nici mai mult nici mai puţin de 138. 000 de euro, reprezentând bani de diurnă, transport şi cazare. La această sumă se adaugă şi indemnizaţia primită de la bugetul de stat egală cu cea a parlamentarilor români, respectiv 63. 000 lei. O sumă enormă dacă ne gândim doar la salariul unui profesor român. Evident, una e una şi alta e alta, singura diferenţă fiind numai aceea că dl. Buşoi a avut inspiraţia de a intra în politică, poziţie din care a fost ales în forul legislativ european de acceaşi români. Pentru că dacă e să ne raportăm la gradul de inteligenţă nu cred că există o diferenţă mare între un politician şi un dascăl cu studii şi experienţă. De asemenea, tot din declaraţia de avere a dlui. Buşoi reiese clar că mehedinţeanul nostru a strâns o avere consistentă de când este fie parlamentar, fie europarlamentar. Interesant este că terenurile, clădirile şi banii sunt agonisite după anul 2004, când a fost ales pentru prima dată parlamentar.

Nu zice nimeni că dl. Buşoi a abţinut această avere în mod ilicit, în urma unor inginerii financiare, dar i-a obţinut datorită politicii, unde singurul merit este acela că a ştiut, graţie abilităţii sale, să se infiltreze adânc în structura politică a PNL de unde să fie propulsat spre demnităţi bine remunerate. N-a câştigat nici un premiu cu recunoaştere intrenaţională pentru care a muncit din greu.

Am mai constat şi un paradox în ceea ce-l priveşte. Dl. Buşoi nu este numai un politician important, dar şi un interesant analist politic şi strateg electoral. În biografia sa, postată pe un site de alegeri, se specifică faptul că domnia a scris un ghid practic intitulat “Cum să câştigaţi alegerile uninominale”. Nu ştiu ce expertiză a stat la baza redactării acestei lucrări, în condiţiile în care el nu a câştigat niciodată o bătălie electorală uninominală, ci doar pe lista de partid. Atunci când concitadinul nostru va pune în practică titlul ghidului său, îl voi considera un politician autentic. Până atunci rămâne un simplu „listac” ajuns parlamentar şi europarlamentar pe procentele partidului.

Mircea Popescu

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Politicienii şi Paştele

Politica nu are nimic în comun cu orice fel de sărbătoare, cu atât mai mult cu cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii – Învierea Domnului. Nu există nimic sfânt, religios, nici chiar moral în activitatea politică. Perceptul biblic potrivit căruia trebuie să-ţi iubeşti semenii ca pe tine însuţi nu are nici un fel de corespondent la politicienii noştri în realitatea practică. Dacă totuşi se mai fac acte de caritate, mai ajută semenii sau se implică în ridicarea unui lăcaş de cult, pentru politician este obligatoriu să ia toată presa după el ca să vadă lumea interesul său pentru binele aprapelui. Aşa se întâmplă şi în preajma Sfintelor Sărbători de Paşte, când unii politicieni îşi amintesc de semenii lor năpăstuiţi de soartă şi le oferă plase cu produse, evident cu mediatizarea necesară, nu în tăcere, cu sentimentul că doar Dumnezeu trebuie să vadă milostenia lor. Asta în cel mai bun caz, pentru că există şi alte metode mult mai ieftine şi ingenioase de a-ţi aminti de oameni. Una dintre acestea este intrucerea unei urări în cutia poştală. Mi se pare cel mai fariseisc, cinic şi degradant mod de a comunica cu electoratul.

Nu mare mi-a fost surpriza să găsesc în cutia poştală o astfel de urare a europralamentarului liberal, mehedinţeanul Cristian Buşoi. Dacă nu ar începe peste câteva săptămâni campania pentru alegerile europarlamenatre, poate aş fi luat gestul dlui. Buşoi drept unul creştinesc, de bun-simţ faţă de locuitorii oraşului său natal. Aceiaşi locuitori pe care Cristian Buşoi nu i-a întrebat în ultimii doi ani de când este europarlametar ce îi doare, dacă poate să facă ceva pentru ei din postura înaltei sale demnităţi europene. Dar probabil că viaţa şi politica de la Bruxelles se văd altfel, nu prin ochii unui locuitor dintr-un oraş de provincie, cu problemele şi durerile sale. De aceştia ai nevoie doar pentru a ajunge acolo, întrucât ei, prin votul lor direct, te trimit acolo. Iar el şi-a amintit de ei în preajma Sărbătorile Pascale, nu însă şi anul trecut când nu începea campania electorală pentru aceste alegeri. Faptul că atitudinea d-lui Buşoi este una pur politiciansită şi cu scop precis este demonstrată şi de aceea că urarea este semnată laolaltă cu preşedintele său, Crin Antonescu. Alegerea nu este nici întâmplătoare, nici nu izvorăşte dintr-o regulă politică, de partid, deoarece în ultimele sondaje liderul liberal a crescut foarte mult în popularitate, iar alipirea alături de numele acestuia ar putea crea un efect psihologic în rândul alegătorilor – ditamai preşedintele PNL, proaspăt ales în funcţie, se adresează severinenilor cu ocazia acestei mari sărbători creştine. Păcat însă că tânărul politician mehedinţean foloseşte prilejul unei sărbători religioase în scopuri electorale. Am crezut că astfel de practici sunt doar apanajul politicienilor învechiţi, cu o gândire retrogradă. Că anvergura politică europeană a dlui Buşoi se bazează pe alte reguli de dialog cu electoratul, prin propria personalitate şi forţă de argumentare politică, nu prin recurgerea la astfel de metode. Dar, după cum s-a încetăţenit regula în politica românească, formularea machiavellică potrivit căreia „scopul scuză mijloacele” continuă să fie actuală în orice situaţie.

Tuturor mehedinţenilor, severinenilor şi politicienilor locali numai gânduri senine, lumină în suflet şi bucurii alături de cei dragi cu prilejul Sfintelor Sărbători de Paşte! Fie ca Lumina Sfântă să vă aducă linişte şi căldură sufletească! HRISTOS A ÎNVIAT!

                                                                                 Mircea Popescu
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Liberalismul cu cântec al d-lui Buşoi

 

Europarlamentarul de origine mehedinţeană, Cristian Buşoi, una dintre puţinele speranţe ale politicii locale, a fost ales preşedinte al PNL Timiş, organizaţia în care activa de ani buni şi în care a fost ales deputat la alegerile parlamentare din 2004, pe listele Alianţei D.A. În oraşul de pe Bega, tânărul politician nu numai că şi-a terminat studiile, dar a şi cunoscut ascensiunea politică, punând bazele Cluburilor Studenţeşti Liberale, al căror preşedinte era. Ulterior, a candidat, fără succes, la şefia tineretului liberal, prima dar nu ultima bătălie pierdută. A ajuns apoi europarlamentar; mai întâi observator, apoi cu drepturi depline în Parlamentul de la Bruxelles. La fel ca şi alegerile parlamentare din România, şi la cele europene, dl. Buşoi a ieşit învingător pe lista unui partid, nu neapărat datorita capacităţii şi competenţelor sale politice. Cristian Buşoi nu a câştigat niciodată o bătălie electorală prin forţe proprii, faţă în faţă cu cetăţeanul, ci în spatele unei construcţii politice care, într-un moment sau altul, avea o apreciabilă cotă de popularitate în rândul electoratului. Bunăoară, la alegerile europarlamentare din 2007, el a candidat pe o listă de partid valabilă pentru toată ţara. Este imposibil de crezut ca a fost votat într-un judeţ pentru că era cunoscut, ci mai degrabă tatorită partidului pe care candida. Din acest punct de vedere se poate vorbi de un vot valabil atribuit indirect nu personal, ci partidului. Alegerea sa ca preşdinte al PNL Timiş ar putea fi considerată, în biografia sa politică, un moment de referinţă pentru un tânăr politician dacă semnalele din presă nu ar conduce spre o „alegere cu cântec”. Aici sunt doua aspecte de analizat, ambele cu un impact nesemnificativ din punct de vedere politic: mai întâi, dl. Buşoi devine liderul unei organizaţii când partidul său nu se mai află la guvernare şi într-o filială dominată de tensiuni persistente în ultimii ani. Niciodată Timişoara n-a fost un fief al liberalilor, iar procentul obţinut aici nu doar că a fost slab, dar şi atunci când a fost s-a datorat construcţiei politice reprezentate de Alianţa D.A., ca rezultat al alternativei şi al neirosirii votului în favoarea ţărăniştilor cum se spunea în 2004. Pe de altă parte, retragerea candidaturilor contracandidaţilor săi la alegerea sa de acum câteva zile ridică serioase semne de întrebare. „S-ar părea că jocurile au fost făcute înainte de a începe alegerile”, a declarat şeful liberalilor lugojeni, o afirmaţie care pune într-o lumină nefavorabilă anvergura politica a d-lui Buşoi. Dacă s-a recurs la astfel de practici, atunci alegerea sa nu este numai nelegitimă, dar şi imorală.

Nu e mai puţin adevărat că dl Buşoi are nevoie de o poziţionare politică favorabilă în perspectiva alegerilor europarlamentare de peste câteva luni. În sânul liberalilor se anunţă deja o concurenţă serioasă în condiţiile în care mulţi liberali de seamă au rămas pe dinafară atât în urma alegerilor parlamentare, cât şi a ieşirii de la guvernare a partidului. Cum deocamdată alte variante nu mai există, alegerile europarlamentare pot fi o soluţie relansare. La fel şi pentru dl Buşoi care cu siguranţă va dori un nou mandat, de această dată unul întreg. Problema însă este ca acest liberalism european să nu fie realizat prin călcarea în picioare al celui românesc.

 

                                                                                  Mircea Popescu
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
      De ce e nevoie de unitatea PSD Mehedin
ţi?

În filiala mehedinţeană a PSD lucrurile par să se precipite de la o zi la alta. Frânturi ale disputelor din interiorul acestei formaţiuni politice apar în zona media, fiind analizate ca atare. Cert este că ceva se întâmplă acolo, iar frământările interne nu sunt independente de anumite orgolii personale din rândurile unor lideri social-democraţi. După perioada celor patru ani de opoziţie, PSD Mehedinţi a primit cea mai dură lovitură anul trecut, când au pierdut puterea la nivel local. Eşecul, usturător, dar previzibi, ţinând seamă de prestaţia aleşilor lor în fruntea administraţiei judeţene şi locale, a produs unele mutaţii în ceea ce priveşte raporturile din PSD Mehedinţi. Dacă până atunci unitatea şi coeziunea mesajului şi acţiunii politice era de neclintit după alegerile parlamentare, pierdute şi ele, pesediştii mehedinţeni au început să-şi scoată săbiile. În noua conjunctură, atât politică, dar mai ales administrativă, unitatea PSD Mehedinţi este extrem de necesară, iar aceasta din două motive: pentru a rămâne o forţă politică în judeţ şi, mai mult, pentru a da stabilitate şi corenţă actului de guvernare locală. Ori aceste obiective nu pot fi realizate atâta timp cât liderii acestuia îşi dispută supremaţia în propriul partid. PSD Mehedinţi are şansa, în conjunctura în care se află, să se reabiliteze în ochii opiniei publice, să arate că are suficiente resurse interne pentru a pune în aplicare anumite programe economice, de dezvoltare locală. Nu e mai puţin adevărat că resursele lor umane par să fie relativ limitate. Adrian Duicu, preşedintele executiv al filialei, promovat poate prea uşor în ierarhia de partid şi în fruntea administraţiei judeţene, este un personaj politic local creat artificial, fără a-şi fi demonstrat abilităţi de conducător politic. La polul opus, preşedintele de la municipiu, Marius Screciu, încearcă, în măsura posibilităţilor să se împlice în problemele comunităţii locale. De altfel, el s-a dovedit cel mai elegant pesedist, neintrând în conflictul iscat. Marius Screciu ar putea fi o opţiune pentru un viitor PSD Mehedinţi mai dinamic şi mai preocupat de definirea unor direcţii atât în partid, cât şi la nivelul administraţiei locale, însă mai are nevoie de suficientă experienţă politică. Până atunci lui pare să-i revină rolul liantului unităţii în PSD Mehedinţi,  o misiune deloc uşoară într-un partid în care orgoliile şi interesele sunt mai importante decât eficienţa politică, măsurată în soluţiile propuse la nivelul reprezentanţilor din administraţie. Pentru că de unitatea sa depinde nu doar coerenţa hotărârilor luate în partid, ci şi în ceea ce priveşte bunul mers al judeţului, iar dacă promovarea oamenilor în funcţiile importante ale serviciilor deconcentrate se va baza pe aceleaşi principii ca şi în partid, PSD Mehedinţi are o problemă serioasă. Nu doar a propriei imagini, care contează mai puţin, ci a judeţului în ansamblu, a competenţei şi probităţii manageriale a membrilor de partid propuşi pentru a conduce astfel de unităţi.

                                                                                  Mircea Popescu
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Dubla alianţă şi imoralitatea PSD Mehedinţi

Conducerea filialei mehedinţene a PSD a ţinut să demonstreze recent nu numai unitatea indestructibilă din partid pe fondul unor presupuse scindări, ci şi strategia politică viitoare în contextul noii situaţii create de statutul de partid de guvernământ. Prin vocea preşedintelui executiv, Adrian Duicu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, social-democraţii mehedinţeni au spus că nu renunţă la alianţa cu liberalii din forul legislativ judeţean în virtutea cuvântului dat. Dacă privim această atitudine din punct de vedere politic, decizia PSD este corectă, la fel cum justă a fost şi hotărârea liberalilor de a forma majoritatea cu social-democraţii. Nu i-au acuzat nimeni nici de imoralitae, nici de strategie politică greşită atunci când, împotriva oricăror argumente ideologice, PNLa decis să-şi dea mâna cu PSD. Era dreptul lor legitim şi politic să facă înţelegeri cu cine vroiau. Imoralitatea din declaraţia dlui Duicu este una de fond, de substanţă, şi ea se reduce la două aspecte: pe de-o parte alinţa politică cu liberalii din Consiliul Judeţean, iar pe de altă parte guvernarea alături de PD-L la nivelul Prefecturii şi a serviciilor deconcentrate. Dl. Duicu nu a spus că partidul său nu revine asupra funcţiei de vicepreşedinte al CJ atribuit liberalilor în urma alegerilor locale, ci a vorbit de alianţa din interiorul acestuia. Este cât se poate de clar că s-a decis formarea majorităţii PSD-PNL din raţiuni strict politice, ca o contrapondere la câştigarea şefiei CJ de către PD-L, iar pentru că se impunea. Pe de altă parte este demagogic să vorbeşti de o alianţă în acest consiliu atâta vreme cât el legiferează hotărâri care privesc bunul mers al treburilor în judeţ. Cu alte cuvinte, în lumina declaraţiilor d-lui Duicu, dacă vine o propunere, iniţiativă, benefică dinspre PD-L ea nu poate să treacă din simplul motiv că nu este a majorităţii constituite, iar astfel de practici sunt bine definite atât în Consiliul Judeţean cât şi în Consiliul Local. Din aceste considerente mi se pare o atitudine cel puţin duplicitară a PSD Mehedinţi ca în Consiliul Judeţean să iei decizii alături de PNL, iar la şedinţele Prefecturii şi în hotărârile guvernului să guvernezi alături de PD-L. În strategia sa PSD Mehedinţi îşi urmăreşte propriul interes politic, iar în cadrul acestuia nu poate fi omis orgoliul generat de pierderea puterii, după mulţi ani de dominaţie, în favoarea PD-L.

Cât priveşte posibilitatea schimbării preşedintelui filialei, dl. Duicu a dat un răspuns inutil. Am mai scris în acest colţ de pagină că Eugen Nicolicea va mai conduce ani buni PSD Mehedinţi. Iar aceasta bazându-mă pe faptul că a avut abilitatea politică de a dezvolta un sistem de relaţii în interiorul organizaţiei pe care o conduce menit să-i asigure supremaţia. Chiar alegerea d-lui Duicu în conducerea CJ Mehedinţi nu s-a făcut fără acordul preşedintelui Nicolicea. Iar aici vorbim tot de cuvântul dat, acelaşi pe care Adrian Duicu îl invoca în relaţia cu liberalii. Mai rămâne problema moralităţii şi a duplicităţii pe care PSD Mehedinţi nu şi-a clarificat-o încă.

                                                                             Mircea Popescu
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Politicianul anului 2008 în Mehedinţi –
Mihai Stănişoară

Fără îndoială, principalul merit în ascensiunea PD-L Mehedinţi îi revine actualului senator democrat-liberal Mihai Stănişoară. Fostul preşedinte al PD Mehedinţi a acumulat suficientă experienţă politică pentru ca formaţiunea sa po­litică să găsească resursele interioare şi să se impună. De asemenea, Mihai Stănişoară a ştiut să găsească colaboratori foarte buni, dar şi cei mai buni oameni pentru a dinamiza organizaţia. Deputat aproape două legislaturi consecutive, preşedinte al Comisiei de apă­rare, ordine publică şi sigu­ranţă naţională din Camera Deputatilor, promovat apoi consilier prezidenţial în pro­bleme de securitate naţională, Stănişoară a trecut mai întâi prin experienţa dificilă a şe­fului unei filiale în opoziţie, când PSD conducea în judeţ la toate nivelurile. Meritul său este acela că a crezut în şansa sa şi a partidului pe care îl re­pre­zintă, dar, mai mult, înţele­gerea faptului că forţa unui partid nu se bazează pe teama inspirată în jur (aşa cum a pro­cedat PSD), ci pe un program coerent, promovarea unor per­soane competente şi ne­voia de a face ceva pentru oameni. Din acest punct de vedere, Stănişoară a înţeles să pro­moveze oameni tineri ale căror calităţi au fost apreciate. Actualul preşedinte al Con­siliului Judeţean Mehedinţi, Marius Bălu, a crescut politic în umbra sa, iar rezultatul obţinut a demonstrat că este un politician de perspectivă. La fel s-a întâmplat şi cu ale­gerea inspirată a candidaturii pentru funcţia de primar al municipiului Drobeta-Turnu-Severin, la care Constantin Gher­ghe şi-a surclast catego­ric contracandidaţii. Peste toate acestea, nu trebuie omis rezultatul în ansamblu obţinut care a consfiinţit victoria ca­tegorică a PD-L în Mehedinţi. Pentru alegerile parlamentare de pe 30 noiembrie, PD-L a propus candidaţi redutabili, fapt ce a permis ca această formaţiune politică să câştige jumătate din fotoliile parlamentare în judeţul Mehedinţi, dar şi cel mai mare număr de voturi atât la Senat, cât şi la Camera Deputaţilor. Dovada faptului că Mihai Stănişoară este un om politic apreciat este demonstrat de succesul său categoric la ultimele alegeri. Astfel, alegerile parlamentare recent desfăşurate Mihai Stănişoară, candidatul PD-L Mehedinţi în Colegiul 1 Senat, şi-a adjudecat mandatul de parlamentar din prima, el fiind ales cu 53, 54% din voturilor locuitorilor acestui colegiu. De asenenea, numele său a fost vehiculat şi ca posibil premier, dar şi persoana cu cele mai multe şanse de a ocupa portofoliul de ministru al Apărării Naţionale în guvernul PD-L – PSD.

Pentru aceste realizări „Cafeneaua politică şi literară” îl desemnează Politicianul anului 2008 în Mehedinţi.

 

         Reglare politică în PSD Mehedinţi

Ceea ce s-a întâmplat la sediul PSD Mehedinţi nu este nici glumă proastă, nici reglare de conturi. Este pur şi simplu o reglare politică. Mi-e greu să cred că deputatul Eugen Nicolicea, fostul membru şi preşedinte al PSD Mehedinţi, a abandonat definitiv lupta cu foştii săi colegi sau cu actualul preşedinte al social-democraţilor mehedinţni. S-a vorbit la un moment dat că în spatele schimbării de la conducerea Consilului Judeţean Mehedinţi a lui Adrian Duicu ar fi chiar Eugen Nicolicea. Nu ştiu cât de adevărată este această aserţiune. Acolo era clar o chestiune de legalitate, mai bine spus incompatibilitate, în baza căreia s-a produs schimbarea. Interesant în scandalul iscat în urmă cu două este nu atât statutul juridic al sediului PSD, cât mai cu seamă sediul Fundaţiei „Milleniun”, patronate de fraţii Nicolicea. Aici este de făcut o precizare,la fel de interesantă. Nu am văzut pe timpul domniei deputatului Eugen Nicolicea nici activitatea acestei fundaţii, reflectată în presă, nici despre principiile pentru care militează. Este pentru prima dată când aud de o fundaţie la sediul PSD. Referitor la aspectul că de fapt sediu al fi al fundaţie, asta poate să fie adevărat şi, în consecinţă, îşi pot revendica sediul pe care pot să-l câştige în instanţă. Asta nu înseamnă că fraţii Nicolicea îşi şi rezolvă problema politică pe care o au cu PSD Mehedinţi. Nu e mai puţin adevărat că de aproape un an de zile, de când deputatul Eugen Nicolicea a fost înlăturat de la conducerea partidului a exista în permanenţă un conflict între ei şi actuala conducere, totul culminind cu excluderea din partid anul trecut atât a fraţilor Nicolicea, cât şi a fostului prim-vicepreşedinte, Constantin Sârbulescu, război care este şi acum departe de a se fi încheiat. Dacă fraţii Nicolice pot revendica, poate pe bună dreptate sediul PSD Mehedinţi pentru că este al fundaţiei amintite, nu pot însă revendica calitatea de membri ai PSD Mehedinţi. Nu cred să existe o instanţă care să anuleze decizia partidului de excludere din partid şi să-i repună în drepturi, adică să redevină membri de partid. Nu e mai puţin adevărat că deputatul Eugen Nicolicea nu vrea să pună capăt carierei politice. Ca politician şi, în acelaşi timp, parlamentar cu atâta activitate şi experienţă poate să considere că rolul său în politica mehedinţeană nu s-a terminat. El este acum la aproape jumătatea mandatului de parlamentar. Este practic imposibil că mai poate obţine unul în afara sprijinului unui partid. Cum la fel de imposibil este şi faptul că atâta timp cât Adrian Duicu va fi preşedintele PSD Mehedinţi, Eugen Nicolicea nu se poate întoarce în filială. Pentru că dacă se poate vorbi de o continuare a cariei sale politice asta nu poate fi decât în PSD. În afara acestui partid, Eugen Nicolicea nu are nicio şansă de afirmare, iar alte variante politice politice nici nu există. De aceea cred că totul se reduce la o simplă răfuială politică, generată cu destulă probabilitate de resentimente, orgolii, frustrări. Atât din partea fraţilor Nicolicea, cât şi a actualei conduceri a PSD Mehedinţi.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Liviu Mazilu şi-a dat demisia "de onoare" din funcţia de preşedinte al PNL Mehedinţi


Dl. Liviu Mazilu şi-a anunţat demisia „de onoare” din funcţia de preşedinte al PNL Mehedinţi, după primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Domnia sa şi-a motivat gestul prin aceea că reprezentantul lor în cursa prezidenţială, Crin Antonescu, a obţinut un scor foarte slab, situaţie în care este principalul responsabil pentru acest eşec politic. Dincolo de un posibil gest de moralitate, demisia domnului Mazilu este una inutilă, care nu-şi justifică în niciun fel raţiunea pentru care a fost făcută: nici din punct de vedere electoral, nici politic. Mai întâi, după părerea mea, candidatul Crin Antonescu a obţinu un scor foarte bun la nivelul judeţului Mehedinţi; e adevărat sub media partidului pe ţară, dar destul de onorat. Nici dl. Mazilu, nici PNL Mehedinţi, în ansamblul său nu cred că ar fi putut face mai mult pentru creşterea procentului candidatului lor. Filiala mehedinţeană a PNL traversează un moment deficil, datorat atât unor tensiuni interne, cât şi pierderii sau neimplicării electorale a unor aleşi locali de-ai lor. Iar aici este o problemă de organizare de care nu se face vinovat doar dl Liviu Mazilu, ci şi întreaga conducere a partidului. Dacă la primul tur de scrutin Crin Antonescu ar fi luat sub 10% din sufragiile mehedinţenilor, atunci era mai mult decât oportun ca preşedintele Liviu Mazilu să-şi de-a demisia. Ori aşa, nu înţeleg acest gest. Din punct de vedere politic, iarăşi este o problemă, întrucât Liviu Mazilu a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte al PNL Mehedinţi în primăvara acestui an. E adevărat, după o campanie în care şi-a asigurat o victorie mai mult tactică, decât una naturală, rezultant al prestanţei şi capacităţii sale politice. Cât timp a condus PNL Mehedinţi l-am criticat pe dl. Mazilu pentru mai multe erori politice, de organizare sau anumite înţelegeri, dar pentru un partid de opoziţie, cum este PNL, a făcut suficiente lucruri bune pentru menţinerea acestuia ca forţă politică importantă a judeţului. Şi chiar a demonstrat destulă implicare din statutul său de lider al opoziţiei; uneori dând impresia că luptă de unul singur. Demisia sa mai este inutilă şi din punctul de vedere al perspectivei formaţiunii politice pe care o reprezintă. Indiferent că PNL va fi tot în opoziţie sau la guvernare, liberalii mehedinţeni au nevoie de unitate şi de un lider care să poată organiza partidul. Liviu Mazilu reuşise, graţie unei îndelungate experienţe politice, să devină un personaj politic al cărui ultim cuvânt conta în decizia partidului. Va fi greu pentru PNL Mehedinţi să găsească un înlocuitor pe măsura proaspătului demisionar, care să garanteze că menţine partidul cel puţin la nivelul procentului avut în prezent.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

“Competenţă” politică liberală

 

Liviu Mazilu a fost reales preşedinte al PNL Mehedinţi. Alegerea sa nu schimbă cu nimic modul de organizare al acestei formaţiuni politice şi nici nu face partidul mai puternic ca până acum. Era suficient doar să iei pliantul cu echipa de susţinători ai preşedintelui PNL Mehedinţi pentru a te determina să banuieşti care va fi rezultatul final. Pe prima pagină te întâmpina figura surâzătoare, uşor ironică, a liderului liberal mehedinţean, alături de îndemnul „Alegeţi pe cel mai bun! Liviu Mazilu preşedinte!”. În interior candidaţii pentru un loc în Biroul Politic Teritorial, între ei majoritatea primarilor teritoriali ai liberalilor, ca şi preşedinţii organizaţiilor celor două municipii. Acest fapt denotă că Liviu Mazilu şi-a pregătit minuţios şi eficient succesul, mizând pe sprijinul celor mai multe organizaţii. Diferenţa de scor dintre el şi contracandidatul său, deputatul Viorel Palaşcă, reflectă această aserţiune. Într-adevăr, Liviu Mazilu este cel mai bun, cel mai competent. Iar aceasta nu datorită faptului că ar fi caracterizat de anumite competenţe strategice, de viziune, ci pentru că a avut abilitatea politică de a reuşi să strângă în jurul său cei mai mulţi preşedinţi de filiale şi, implicit, a delegaţilor cu drept de vot. Competenţa sa politică poate fi definită şi în aceşti termeni, iar Liviu Mazilu a ştiut cum să-şi asigure continuitatea şi să câştige. M-am grăbit să afirm că PNL Mehedinţi este singurul partid care a avut o dispută pentru şefia filialei în adevăratul sens al cuvântului; la finalul căreia să câştige cel care are cea mai mare capacitate de convingere. Conferinţa de alegeri de duminică a fost doar una formală din acest punct de vedere, fără suspansul de acum patru ani, când Mazilu a devenit pentru prima dată preşedintele liberalilor mehedinţenilor după o competiţie în care a convins că merită să ocupe această funcţie. Mai este şi o altă faţetă a competenţei liberale mehedinţene. Am văzut pe pliantul cu susţinătorii preşedintelui Mazilu trecute şi funcţiile deţinute de unii din aceştia. Este suficient să amintesc un singur exemplu: „George Bordea, 2005-2008, director al DJT Mehedinţi; 2008-2009, Director general al Institutului Naţional de Sticlă”. În spatele d. Bordea se mai află o întreagă listă de liberali mehedinţeni care au ocupat importante funcţii atât la nivel local, dar şi naţional. Unii dintre ei au părăsit anumite posturi publice numite pentru a ocupa alte funcţii infinit mai bănoase şi mai importante. Niciun liberal mehedinţean n-a obţinut o astfel de funcţie de conducere pe baza unor competenţe manageriale clare, limpezi ca lumina zilei, în urma promovării unui concurs corect şi necesar, ci datorită carnetului de membru de partid şi a influenţelor pe care le-a avut în interiorul acestuia. A te împăuna cu o astfel de realizare mi se pare pură ipocrizie politică. Aici apare şi o problemă de moralitate electivă. Carevasăzică acei liberali care au beneficiat de privilegii pe timpul guvernarii liberale îşi susţin în continuare preşedintele. Competenţa politică şi nu numai a noii conduceri a PNL Mehedinţi, raportată la astfel de situaţii, lasă de dorit. Totodată ea exprimă deplin interesele partidelor politice în general, dar şi refuzul alegătorilor de a mai crede în demersul actului politic, ca activitate în slujba cetăţeanului.

                                                                    Mircea Popescu
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Tinereţe de ocazie

Liberalii severineni şi-au ales o nouă conducere. Daniel Cârjan, fostul lider al TNL Mehedinţi şi director ADS din judeţ, a fost ales preşedintele organizaţiei municipale Drobeta Turnu Severin a PNL. Cârjan îl înlocuieşte astfel pe avocatul Dan Rolea, fostul preşedinte. Câteva observaţii de ordin politic se impun a fi făcute la această schimbare, consideraţii care sunt departe de a contura o strategie viabilă a PNL Mehedinţi, un partid care, odată ieşit de la guvernare, şi-a diminuat considerabil forţa politic în judeţ. Mai întâi, înlocuirea, dincolo de prevederile statutare ale expirării mandatului, este justificată, fără însă să contureze un orizont clar de relansare. Dl. Rolea nu a excelat deloc politic pe toată perioada cât şi-a exercitat mandatul şi nici n-a contribuit la afirmarea şi propagarea liberalismului în rândul severinenilor. El a fost ales preşedintele organizaţiei municipale într-un moment când existau două tabere beligerante în PNL Mehedinţi, iar orgoliile dintre ele depăşeau limitele bunei-cuvinţe şi ale moralităţii politice. Cu toate acestea, preşedinţia dlui Rolea nu s-a caracterizat în niciun moment printr-o dinamizare a organizaţiei, iar rezultatul obţinut de filiala s-a datorat unui aport general, necuantificabil în contul municipiului. Din acest punct de vedere schimbarea, cel puţin teoretic, este justificată. Problema care se pune este cea a noului preşedinte. Venit din postura de şef al tineretului, alegerea lui Daniel Cârjan ca şef peste liberalii severineni pare o variantă mai mult de conjunctură, de ocazie, menită să rezolve o situaţie de moment, cu raportare precisă la un anumit context politic în care găseşte acum acest partid la nivelul judeţului. Spun acest lucru deoarece dacă aceste alegeri ar fi avut loc în timpul guvernării liberale, e imposibil de crezut că s-ar fi optat pentru persoana sa. Pe de altă parte acreditarea ideii de relansare a partidului prin intermediul tineretului mi se pare nu doar un soi de naivitate politică debordantă, dar şi un demers experimentat deja. Istoria recentă a PNL Mehedinţi a mai cunoscut astfel de alegeri: exemplul cel mai elocvent este alegerea tânărului Cosmin Ionică în anul 2001 (de care nu ştiu câţi liberali severineni îşi mai amintesc). S-a crezut atunci, probabil cum se crede şi acum că faptul de a fi tânăr rezolvă şi problema afirmării politice, aserţiune total falsă. PNL Mehedinţi se află într-un proces de transformare, evident şi inerent, în care perspectivele electorale care să configureze oameni credibili, de forţă, încredere şi imagine. Ori prin „mişcarea” de la municipiu liberalii nu dovedesc nici pe departe că au ispiraţie politică. Şi e surprinzător deoarece acest partid are suficient de mulţi oameni integri pentru a conduce destinul acestei organizaţii cu perspective clare de impunere. Mizarea pe cartea tinereţii în contextul politic şi electoral actual de către PNL Mehedinţi este o strategie care are toate şansele să fie deficiatară.

                                

                                                               Mircea Popescu

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

          Post scriptum la schimbarea din

                         PSD Mehedinţi

Schimbarea survenită sâmbătă la conducerea PSD Mehedinţi nu a reprezentat nici o surpriză şi nici nu a depăşit cadrul statuat deja la mai toate partidele mehedinţene cu ocazia alegerilor de acest gen: un singur candidat ales cu majoritatea aproape absolută. Cu aceste alegeri, în PSD Mehedinţi se încheie o perioadă de prelungi tensiuni, dar se deschide şi o nouă perspectivă politică, cu lideri noi într-o conjunctură nouă. Prea mult timp acest important partid politic local a funcţionat într-un soi de imobilism, într-o stare de suficienţă de sine. PSD Mehedinţi nu a fost capabil în anumite momente să găsescă resursele interne pentru a se afirma, iar frământările din ultimele luni nu sunt altceva decât consecinţa acestei incapacităţi de restructurare internă. Odată cu această clarificare, pentru social-democraţii mehedinţeni ar putea să se deschidă un nou capitol, unul în care tinereţea, forţa de acţiune şi argumentaţia mesajul politic să devină elemente esenţiale ale demersului lor politic. Dar este noua structură de conducere a PSD Mehedinţi hotărâtă să pună în aplicare aceste atribute, mai ales în perspective viitoarelor confruntări? O interogaţie al cărei răspuns îl vom afla în evoluţia acestui partid. Dincolo de aceste interpretări analitice, anumite particularităţi pot fi făcute. Mai întâi, deputatul Eugen Nicolicea a fost înlocuit într-un context care nu impunea neapărat acestă măsură, lasând să se înţeleagă că de fapt Adrian Duicu şi-a dorit cu toată ardoarea această funcţie pe care a şi obţinut-o. vorbirea despre eşecul în alegerile locale este adevărată, dar nimeni nu şi-a asumat răspunderea politică. Menţinerea dlui Nicolicea în fruntea organizaţiei după dezastrul de la locale şi alegerea pentru alegerile parlamentare a celui mai accesibil colegiu este o complicitate a preşedintelui Duicu, pentru care nu a dat explicaţii. Acuzele pe această temă  erau nu doar tardive, dar şi inutile. Apoi modalitatea în care noul preşedinte a înţeles să tranşeze victoria împotriva sa este presărată cu destule momente la limita moralităţii: asigurări de linişte în filială, excluderi, pregătirea minuţioasă şi eficientă a alegerii sale.
Dovada: a fost singurul candidat şi a avut doar 10 voturi împotrivă. Toate acestea dovedesc faptul că Adrian Duicu se prefigurează nu numai ca un lider autoritar, dar şi unul care îşi pregăteşte “mişcările politice” în aşa fel încât rezultatul să fie cel scontat. Din aceste considerente, se poate creiona nu numai atitudinea noului lider social-democrat mehedinţean, dar şi o posibiliă strategie a acestei formaţiuni politice. Un accent deosebit se pare că se doreşte a fi acordat filialor teritoriale pe care să le subordoneze eficient. Iar aici cred că este provocarea sa şi a organizaţiei pe care o conduce, deoarece angajamentul în perspectiva viitoarelor alegeri este cât se poate de precis. Misiune deloc uşoară, dar nu imposibilibilă dacă ne gândim la posibile resurse financiare alocate în acest sens, fonduri pe care dl Duicu este dispus să le asigure, în fiind în aceeaşi măsură şi interesul său. Dificultatea rezidă în aceea că proaspătul preşedinte al PSD Mehedinţi se va lupta cu un partid atât mai puternic, cât şi mai bine structurat teritorial: este vorba de PD-L.

                                                                    Mircea Popescu

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Marius Screciu, ales preşedinte al PSD                        Drobeta Turnu Severin

Marius Screciu a fost ales, sâmbătă 21 februarie a.c., preşedinte al PSD Drobeta Turnu Severin. El a întrunit 309 voturi din totalul celor 314 delegaţi cu drept de vot. Evenimentul politic se înscrie, cum preciza preşedintele interimar al social-democraţilor mehedinţeni, Adrian Duicu, într-un proces electiv din interiorul  acestei formaţiuni politice prognozat să se încheie până în data de 7 martie. Marius Screciu a menţionat la finalul Conferinţei municipale a PSD Drobeta Turnu Severin principalele obiective pe care le are în vedere în perioada următoare. Astfel, el spune că, în calitatea sa, va avea ca misiune câştigarea alegerilor pentru funcţia de primar al municipiului Drobeta Turnu Severin din 2012, dar şi un scor foarte bun la viitoarele alegeri locale. O atenţie deosebită va fi acordată şi alegerilor europarlamentare din acest an, cât şi alegerilor prezidenţiale din toamnă. Consilier local şi candidat cu şanse la funcţia de deputat, Marius Screciu spune că şi-a construit un motto, pe baza realităţilor şi în contactul direct cu cetăţenii: „dacă nu iubeşti oamenii, nu poţi să faci politică de performanţă”, adăugând că toate voturile pe care le-a obţinut s-au datorat contactului nemijlocit cu oamenii, pe stradă. „Sper ca alegerea mea să însemne şi o mai multă implicare. Mă voi poziţiona într-un mod corect faţă de colegii din PD-L, dar ei reprezintă principalul partid cu care ne vom lupta în alegeri. Vreau să am o relaţie corectă, echilibrată şi serioasă cu PD-L atunci când e vorba de deciziile care privesc bunul mers al comunităţii locale”, a mai declarat preşedintele PSD Drobeta Turnu Severin.

 

Mircea Popescu

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Cum ar arăta PSD Mehedinţi fără Eugen                         Nicolicea stăpân?

Divergenţele şi succesiunea de informaţii neclare de la nivelul conducerii PSD Mehedinţi, posibila înlocuire a preşedintelui, vehiculată foarte des ca probabilă chiar de către membrii  său şi iminentele alegeri pentru conducerea acestei importante forţe politice locale suscită o analiză serioasă asupra evoluţiei acestui partid, dar şi a impactului pe care l-ar produce. Iar aceasta deoarece PSD Mehedinţi nu este un partid oarecare, ci unul a cărui importanţă şi aport, în noua conjunctură, poate fi determinant la nivelul judeţului. Mult timp această formaţiune politică nu numai că a avut o confucere unicefală, dar abţibildul Eugen Nicolicea s-a lipit pe sigla PSD Mehedinţi, fiind confundat cu liderul său. De-a lungul timpului deputatul Nicolicea a avut abilitatea politică de a tranşa toate disputele interne în favoarea sa şi a rămâne lider absolut în filiala mehedinţeană. Niciodată nu a fost contestat, dar nici n-a plătit într-un fel sau altul pentru rezultatele slabe în alegeri. Anul 2008 a fost cel mai nefast, deoarece PSD Mehedinţi a pierdut nu doar primăria municipiului Drobeta Turnu Severin şi preşedinţia Consiliului Judeţean Mehedinţi, ci şi un număr destul de mare de primari din teritoriu. Eugen Nicolicea a ştiut să se replieze şi să rămână nu doar şef peste social-democraţii mehedinţeni, dar şi în prim-planul vieţii politice locale adjudecându-şi cel de-al cincelea mandat consecutiv de deputat, într-un colegiu accesibil şi cu sprijinul aleşilor de acolo. Pentru că în afară poate de Colegiul 2 Senat, Nicolicea ar fi pierdut sigur în oricare din celelalte colegii. Din acest punct de vedere se poate spune că el şi-a asigurat o victorie tactică, nicidecum una naturală, care să aibe la bază încrederea de care se bucura în rândul locuitorilor de acolo. Eventuala sa schimbare din fruntea partidului ar produce, evident, o serie de consecinţe în PSD Mehedinţi şi de structură, şi de imagine. Raportat la imaginea partidului, pe de-o parte, poate s-ar crea impresia de primenire, de înnoire a vechii garnituri, proces început cu eliminarea lui Stelică Sârbulescu, dar pe de altă parte în filială nu există deocamdată un politician a cărui anvergură să fie garanţia impunerii acestui partid prin carisma liderului său. Marius Screciu, preşedintele de la municipiu, creşte politic frumos din interior, dar mai trebuie să treacă ceva timp până să devină un lider în adevăratul sens al cuvântului. Din aceste considerente, înlocuirea lui Nicolicea ar putea lăsa cel puţin pentru o perioadă un gol la conducerea filialei. Mai mult, este interesant de urmărit şi evoluţia sa, deoarece vorbim de un parlamentar în funcţie. Se va resemna cu o poziţie secundară în partid? Va încerca să-şi recâştige funcţia, prin uzurparea din interior a viitorului preşedinte? Sunt doar simple întrebări al căror răspuns îl vom afla. Ca „bătrân” politician, trecut prin multe experienţe, Nicolicea este foarte aproape de a pierde a doua mare bătălie politică din viaţa sa de politician. Spun a doua pentru că pe prima a pierdut-o după consumarea alegerilor locale de anul trecut, când strategia sa electorală, extrem de viabilă şi eficientă până atunci, a dat pentru întâia oară greş. Dacă ar fi fost schimbat atunci, probabil că debarcarea sa ar fi fost mai demnă şi mai justificată, cu posibilitatea de a nu-şi mai fi continuat activitatea parlamentară. Iar aici cred că PSD Mehedinţi a greşit, deoarece acum Eugen Nicolicea este doar un politician rănit, care poate oricând, cu forţe infinit mai mari, să revină.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------                Un politician de festivism

 

Există mai multe tipuri de politicieni români: unii care fac treabă fără a mediatiza cu orice preţ acţiunile lor (câţiva primari), unii care mai fac câteva ceva, dar le place să fie şi în centrul atenţiei şi unii care nu fac nimic, dar consideră că trebuie să-şi dea cu părerea. Din această ultimă categorie se încadrează acei politicieni care nu ratează nici un fel de moment pentru a ieşi în public. E un fel de festivism politic. Dl. Cristian Buşoi, europarlamentar român, originar din Mehedinţi, este unul dintre aceştia. La anunţarea rezultatelor alegerilor parlamentare de acum câteva zile, el se înghesuia să-şi facă loc printre liderii PNL la sediul partidului, fiind în prim-planul imaginilor televizoarelor, deşi nu candidase. Ulterior a început să-şi dea cu părerea pe la diferite posturi de televiziune despre strategia partidului său şi a perspectivelor de guvernare în noua configuraţie parlamentară. Dl. Buşoi, după ce a devenit europarlamentar, adică exact acum un an de zile, nu s-a grăbit să facă cunoscută activitatea sa în Parlamentul European, acum însă încearcă să pozeze în politician profund ancorat în activitatea de partid, capabil să înţeleagă şi să explice contextul şi direcţiile de perspectivă ale PNL. Atunci când a candidat pentru această funcţie, în judeţul Mehedinţi se crease un fel de emulaţie judeţeană, dusă până la patetism politic – „primul mehedinţean aflat pe un loc eligibil pentru PE”. Aşa tritau mai toate ziarele locale, în timp ce pe blocuri tronau postere imense cu chipul său. Evenimentul era prezentat ca şi cum după alegerea sa în forul legislativ european, ar fi urmat să se înghesuie investitorii europeni în judeţ, iar fondurile europene urmau să se reverse în şuvoaie peste mehedinţeni, ridicându-le nivelul de trai şi bunăstarea. Între timp, lumea a uitat şi nu mai priveşte cu atâta admiraţie un parlamentar european. L-au uitat şi pe proaspătul europarlamentar mehedinţean, prezentat drept mare speranţă a politicii locale. La fel şi Cristian Buşoi, care nu s-a mai prea înghesuit să vină prin oraşul său natal. Cu excepţia unor cazuri, bunăoară lansarea candidaţilor PNL la alegerile locale. Tot în cadrul unui festivism politic.

Dl. Buşoi face parte din noua generaţie de politicieni, una care îşi are reprezentatul cel mai autentic în colegul său de partid, Bogdan Olteanu. Tipul noului politician îl constituie articularea unui anumit tip de tupeu politic. El trebuie să fie prezent în cât mai multe acţiuni mediatizate, să adopte o retorică politică convingătoare chiar dacă nu are conţinut şi să folosească ironia fină la adresa adversarilor politici. Aceste atribute sunt indispensabile noii generaţii de politicieni, fără de care nu ai ce căuta în sfera politică. Performanţele individiuale, aportul adus ca persoană publică aleasă în interesul comunităţii, devin secundare în raport cu tipul acesta de tupeu. Cu cât ai mai multe prezenţe în media, cu cât participi mai mult la jocurile de culise din interiorul formaţiunii şi la tot felul de combinaţii la limita moralităţii, cu atât eşti mai valoros politician.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------          O problemă de conştiinţă politică
 

D-na Pompilia Szellner, preşedinta Uniunii Populare Social-Creştine Mehedinţi (UPSC), s-a dorit a fi un politician de forţă pe scena politică mehedinţeană. Şi ar fi putut atâta vreme cât posedă evidente calităţi şi aptitudini politice, un discurs public bine articulat şi o reală carismă. A ales însă să activeze într-un partid pe cât de mic, pe atât de instabil. UPSC s-a vrut o formaţiune politică necesară pentru a umple un gol ideologic în spaţiul politic românesc – acela reprezentând creştin-democraţia. Un curent politic afirmat şi cu rezultate pe plan european. Acest proiect politic, în care d-na Szellner credea cu o sinceritate poate prea naivă, se dovedeşte, de fapt, un posibil instrument de atingere a unor scopuri personale. După ce a dorit o înţelegere, eşuată în final cu fostul său partid PSD, Ioan Talpeş, liderul UPSC, este în tratative avansate să candideze pe listele PD-L într-un colegiu din Bucureşti. Cu acelaşi Talpes, d-na Szellner s-a afişat, umăr lângă umăr, la sediul filialei mehedinţene din buricul târgului, fluturând apoi steagul partidului în campania de la alegerile locale. În lumina ultimelor evoluţii, a strategiei pe care şeful său de partid o adoptă cu atâta abnegaţie şi aplomb, preşedinta UPSC Mehedinţi se găseşte nu în faţa unei probleme de strategie electorală, ci a uneia de conştiinţă politică. A gira un astfel de demers înseamnă a abdica de la nişte principii de etică politică, adică tocmai acelea pe care le susţinea şi în care credea cu atâta devotament. „Principiile în politică nu se negociază”, spunea un mare politician român. Or dl Talpeş demonstrează tocmai contrariul acestui silogism politic. Mai mult, dacă fostul director SIE îşi poate aranja candidatura într-un colegiu, nu acelaşi lucru se poate spune despre oamenii din teritoriu, unde principalele partide şi-au stabilit deja reprezentanţii. Este până la urmă o chestiune de egoism politic, care nu doar nu-şi are rostul, dar te şi decredibilizează ca om politic. În noua conjunctură, pentru UPSC Mehedinţi, structură politică ce încearcă să se impună treptat, dar sigur, opţiunile viitoare se reflectă la nivelul acestei conştiinţe în două moduri: fie conducerea acestui partid acceptă acest compromis cu efectul decredibilizării nedorite, fie d-na Szellner renunţă la acest proiect politic cu mari şanse de a-şi compromite cariera politică pe plan local. Până atunci însă, conducerea UPSC Mehedinţi acceptă acest joc politic duplicitar, practicat cu atâta detaşare şi oarecare ipocrizie politică de liderul său, fără a reacţiona într-un fel. O atitudine cel puţin ciudată în condiţiile în care nutreşti speranţa că poţi afirma un partid în a cărui ideologie crezi cu toată fiinţa. Pentru că prin atitudinea şi poziţia sa duplicitară, dl Ioan Talpeş nu face altceva decât să mai scoată, sistematic, câte o cărămidă din proaspăta temelie a UPSC Mehedinţi.
                                                                     Mircea Popescu

     

Redactia: str. Alion nr.1, bl. B2, sc. 8, ap.1, cod 220192, Drobeta-Turnu Severin

Telefon: 0740 40 50 90,

E-mail: mircea_poesis@yahoo.com, redactia@cafeneauapolitica.ro

|Prima pagina | Eveniment | Politica | Reportaj | Cultura |Interviu | Administratie | Cafeaua amara | Restituiri | Personalitati | Foto Severin |Redactor sef | Contact |

             Trimiteti un mail la carmenrabontu@yahoo.com cu intrebari si comentarii despre acest web site.
             Copyright © 2007 SC TRANSMEDIA-PRESS SRL