Mehedinţeanul decorat cu Legiunea de onoare a Franţei

legiunea_de_onoareUn mehedinţean a fost primul pilot şi constructor de avioane din România. Primii elevi ai şcolii pentru piloţi militari care s-a deschis în primăvara anului 1911 pe aerodromul de la Chitila au fost: maiorul Macri, căpitanul Fotache Ionescu, locotenetul Stelian Boiangiu şi sublocotenenţii Gheorghe Negrescu, Ştefan Protopopescu şi Nicolae Druţu, toţi de la geniu.

Stefan_Protopopescu

Ştefan Protopopescu s-a născut la 14 ianuarie 1886, în Turnu-Severin. După terminarea liceului în oraşul natal a urmat Şcoala pentru ofiţeri de geniu din Bucureşti. În 1911 devine pilot militar cu brevetul nr. 1. Se antrenează cu perseverenţă, în toamna aceluiaşi an participând la marile manevre militare care au avut loc în zona Roman-Paşcani.

Face observaţii din aer asupra mişcării trupelor, printre primele din lume, alături de cei dintâi piloţi ai ţării: George Valentin Bibescu, Mircea Zorileanu, Gheorghe Negrescu, Nicu Gane şi Paly Vacas. Pentru comportarea curajoasă este decorat, alături de ceilalţi, cu „Virtutea Militară” de aur, clasa I.

Odată manevrele încheiate, Ştefan Protopopescu a iniţiat şi realizat un raid aerian, destul de mare, pe ruta Bucureşti – Turnu-Severin. Era primul zbor de acest fel din ţara noastră. Raidul a început în dimineaţa zilei de 22 octombrie 1911. Era însoţit de colegul său, Gheorghe Negrescu, cu un alt avion. Până seara a ajuns la Slatina, iar celălalt avion pe lângă Roşiorii de Vede.

A doua zi, la decolare, Ştefan Protopopescu a rupt elicea şi a avariat terenul de aterizare. Plecarea a fost amânată două zile, până s-au terminat repetiţiile. A ajuns până la urmă, abia în seara zilei de 27 octombrie 1911, cu avionul colegului. A fost primit la Turnu-Severin ca un erou.

Ştefan Protopopescu a executat şi primul zbor fără escală pe ruta Bucureşti-Constanţa.

În vara lui 1912, pe un Farman, Ştefan Protopopescu ia parte la experimentele legate de folosirea telegrafiei fără fir din marină şi aviaţie, considerate de unii printre primele din lume.

La şcoala din Cotroceni instruieşte o serie de piloţi. După ce îşi încheie instruirea, este trimis în Franţa, de unde în 1914 revine în ţară ca inginer diplomat al Şcolii Superioare Aeronautice şi Construcţii Mecanice din Paris.

Ia parte la primul război mondial. Escadrila condusă de el a susţinut 57 de lupte aeriene, obţinând 7 victorii. Toţi piloţii escadrilei au fost decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a. Maiorul Ştefan Protopopescu a fost rănit.

După război începe să fabrice avioane. Ajutat de inginerii Dumitru Baziliu şi Gheorghe Ticău proiectează avionul „Proto 1”. Urmează apoi avioanele „Atra-Proto”, „Proto-SET”.

Pentru meritele sale i s-a acordat „Legiunea de onoare” a Franţei.

“Legiunea de onoare” este cea mai înaltă distincţie civilă şi militară a statului francez.

Ştefan Protopopescu a încetat din viaţă la 10 octombrie 1929, în Bucureşti, la numai 43 de ani.

Valentin Cerna

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *