„PD-L va susţine programul de investiţii în judeţul Mehedinţi şi Drobeta Turnu Severin”

- susţine deputatul Doiniţa Chircu, preşedintele PD-L Mehedinţi

Rep.: Doamna deputat Doiniţa Chircu cum caracterizaţi votul mehedinţenilor la recentele alegeri prezidenţiale?

Doiniţa Chircu: Deşi la nivelul judeţului Mehedinţi PD-L a fost depăşit în cele două tururi, o analiză corectă ne determină să ne raportăm la un complex de factori care au determinat această situaţie (dezvoltarea economico-socială a judeţului şi măsurile antipopulare luate de Guvernul Boc în contextul crizei economico-financiare). Echipa PD-L Mehedinţi, ministrul Mihai Stănişoară, cei doi deputaţi PD-L şi administraţia judeţeană şi locală au făcut eforturi deosebite pentru recuperarea rămânerii în urmă a judeţului. Aş aminti situaţia RAAN (salvarea situaţiei prin ştergerea datoriilor şi reeşalonarea termenelor), dar şi susţinerea financiară pentru dezvoltarea investiţiilor la nivelul judeţului şi municipiului. Acest lucru se poate constata deja: realizarea unor obiective edilitare, asfaltarea străzilor etc. 

Rep.: În municipiul Drobeta Turnu Severin echipa PD-L de la nivelul primăriei a demarat un amplu program de modernizare a oraşului. Cu toate acestea rezultatul electoral a fost altul. Cum explicaţi votul acordat de severineni?

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

“Cât de mult mi-ar fi plăcut să mă nasc la IBRAIL!”

Interviu cu poeta şi publicista Angela Baciu

O.C.- Unde v-aţi născut şi  petrecut copilăria?

A.B.- M-am născut şi mi-am petrecut copilăria  într-un oraş, aşezare veche pe malul stâng al  Dunării, în oraşul lui Panait Istrati, în care puteai să te identifici cu Nerantule şi Chire Chiraline, cu oameni, de altfel,  frumoşi şi primitori, pe o stradă unde se vindea bragă şi nuga, în acel loc  “cumplit de negustori” cum spunea Fanuş Neagu, în  oraşul BRĂILA.

Cunoscut sub numele de IBRAIL – de pe vremea când  era raia otomană, spaţiu cosmopolit unde tinerii marinari străini acostau în portul vechi, un amestec de Orient şi Occident, un oraş viu, unde  femei cu pălării cu boruri largi şi mânuşi de dantelă se plimbau la amiază cu trăsura, cu un comerţ înfloritor şi bogat…   această viaţă a dispărut la sfârşitul celui de-al doilea război mondial…cât de mult mi-ar fi plăcut să mă nasc la IBRAIL!

O.C.- Ce studii ati urmat?

A.B.- După terminarea Liceului Pedagogic “C.Negri” din Galaţi, am urmat Facultatea de Drept şi Administraţie Publică  în Bucureşti, masterat în Drept Eureopean şi Administraţie Publică şi am urmat ulterior şi cursurile Facultăţii de Comunicare în Galaţi, având şi numeroase atestate şi specializări în comunicare, relaţii publice, PR şi management cultural.

O.C. – Ce ne puteţi  relata despre părinţii Dvs.?

A.B. – Sunt persoanele cele mai importante din viaţa mea, sunt oameni minunaţi, foarte tineri, care au fost şi sunt alături de mine şi cărora le voi mulţumi mereu pentru tot ce au făcut pentu mine. Unele dintre cărţile mele le-am dedicat lor în semn de mulţumire pentru bunătatea, înţelepciunea şi valorile pe care le-am văzut şi învăţat.

O.C.- Înainte de Dvs., cine din familie a mai scris poezie?

A.B.- În familia mea nu au existat persoane cu talente artistice, însă de la mama am ascultat prima dată o poezie, un basm, o poveste recitată cu talent aproape actoricesc, mi-a  cântat cântece pentru copii  şi mi-a insuflat dragostea pentru frumos, artă în general, dezvoltându-se între noi două o relaţie de strânsă prietenie (suntem născute în aceeaşi zodie!) ce m-a ajutat să devin mai puternică şi mai înţeleaptă.

O.C.- Ce vă face fericită?

A.B.- Zâmbetul părinţilor, să ştiu că sunt iubită de cel de lângă mine, o zi călduroasă la malul mării, o plimbare pe faleza Dunării, să simt scârţâitul zăpezii sub talpa undeva la munte cu cel drag alături, sau un brad împodobit de Crăciun!

O.C.- Să vorbim pentru început, despre puterea poeziei în viaţa Dvs.,ce relevanţă are poezia pentru Dvs.? Şi cum v-aţi apucat de scris?

A.B.- Inseamna totul, indiferent de meseriile pe care le-am practicat in domenii mai mult sau mai putin apropiate de cultura, am rezistat…doar pentru ca poezia m-a salvat, mi-a dat energie, m-a ridicat cand nu mai puteam, am mers mai departe pentru ca ea era acolo si ma astepta, sa scriu….sa scriu…E greu sa spun acum cand m-am apucat de scris, cred ca undeva pe la 10 ani, aproape ca nici nu mai tin minte, cred ca m-am nascut cu dorinta de a scrie, (asa cum mi-am dorit foarte mult sa urmez  teatru si film), desigur am inceput sa scriu  poezie pentru copii, compuneri, apoi a urmat jurnalul.  Vocatia mea este sa las ceva in urma, sa stiu, sa cunosc, sa vad,sa pipai, apoi sa duc la bun sfarsit ce mi-am propus: o carte, un poem, o expozitie, un proiect, o carte pentru copii, un vers.

O.C.- Concret, cand ati debutat literar si editorial?

A.B.- Am debutat cand a trebuit, nici mai devreme, nici mai tarziu. Literar am debutat la 17 ani cu un grupaj de poeme si o cronica semnata de regretatul critic Radu G.TEPOSU (iata tocmai se implinesc 10 ani de cand a plecat in lumea ingerilor) in revista “Amfiteatru”(Bucuresti) unde era redactor sef in acea vreme si caruia ii voi multumi mereu ca a avut incredere in potentialul meu creator si de la care am avut atat de multe lucruri bune de invatat, in special de a avea grija de a pastra tot ce inseamna istorie literara prin fotografii inedite, scrisori, corespondente, sfatuindu-ma sa realizez o serie de interviuri cu mari personalitati pe care le voi cunoaste de-a lungul vietii, fapt pe care l-am facut si il fac si in ziua de astazi.

 A urmat apoi primirea unor premii literare la diferite concursuri si festivaluri,incepand cu marele premiu la festivalul “Baladele Dunarii” presedinte era pe atunci  poetul Lucian AVRAMESCU (astazi ajungand la peste 30 de premii nationale si internationale pentru poezie si publicistica),  frecventarea cenaclului “Confluente”, participarea la cateva sedinte a cenaclului de “Luni”,publicarea unor poezii in diferite reviste literare din tara, ajungand la varsta de… 23 de ani cand am predat primul meu manuscris la Ed. ”Porto Franco “ din Galati. La aproape un an dupa, s-a petrecut debutul meu editorial cand mi-a aparut prima carte de poezie, ce a primit si premiul de debut la “Festivalul International de Poezie de la Sighetul Marmatiei- serile de la Desesti”,presedinte fiind in acea vreme scriitorul   Nicolae PRELIPCEANU.

O.C.- Cate volume ati publicat pana in prezent, va rog sa le enumerati pentru cititorii nostri.

A.B.- Am publicat pana in prezent:

*   volume de poezii :

– “Fragmente dintr-o cavatina” Ed.Porto Franco, Galati, 1994;

- “Ce departe e iubirea aceea” Ed.Porto Franco, Galati,1995;

- “Maci in noiembrie” Ed.Dacia, Cluj,1997;

- “Sentimente captive” Ed.Porto Franco, Galati, 1997 (cu o cronica semnata de  Radu G.TEPOSU);

- “Trei zile din acel septembrie” Ed.Limes, Cluj, 2003 (cu o postfata de Laurentiu ULICI);

- ”Dragostea ca o mangaiere de fiara”Ed.Sinteze, Galati,2003 (prezentari de Ion ROTARU si Constantin TRANDAFIR);

- “Tinerete cu o singura iesire” Ed.Dacia, Cluj,2004, Colectia “Poetii Galatiului”editie in limbile romana, franceza si engleza – “Premiul pentru cea mai buna carte de poezie a anului 2003” decernat de Uniunea Scriitorilor din Romania, filiala Bacau.

- “35” Ed.”Don Star” Galati, 2005

- “De maine pana mai ieri, alaltaieri”Ed.Limes, Cluj, 2007 (cu o prezentare de Mircea PETEAN)

- “Poezii / Versek” Ed.Limes/AB ART, 2009, editie in limbile romana si maghiara

* carte pentru copii:

- “Frati tarcati” poezie si carte de colorat pentru copii, Ed.”Pax Aura Mundi”Galati, 2006

* volume de publicistica:

- “Marturii la sfarsit de veac” Ed.Arionda, Galati, 2000

- “Marturii dintre milenii” Ed.Limes, Cluj, 2007 – volum premiat in cadrul “Festivalului Porni Luceafarul- “Hyperion”Botosani,2008 si Premiul Uniunii Scriitorilor, filiala Iasi, 2008 - pentru sectiunea eseu/publicistica

O.C.- Sunteti si membru in diferite uniuni si asociatii (va rog sa le enumerati) , poezia Dvs.este tradusa in limbile franceza, engleza, maghiara, ceha, slovaca, sunteti prezenta si in numeroase antologii si dictionare, sunt toate acestea o recunoastere a valorii unui scriitor? Sunteti si redactor colaborator  la multe reviste… 

A.B.- Poate ca da, munca unui scriitor poate fi vizibila prin prezenta in dictionare, antologii, prin primirea premiilor (cu toate ca eu consider ca niciodata un scriitor nu scrie cu scopul de a primi vreun premiu) dar, in special prin cartile sale. Sunt membru in Uniunea Scriitorilor din Romania – filiala Iasi din 2002 (http://www.uniuneascriitorilor.ro/afisare.php), membru in Asociatia Scriitorilor de Limba Romana din Quebec (http://www.aslrq.ro/ASLRQ_fichiers/membri_files/angelabaciu.htm)-  asociatie ce tocmai a publicat o noua antologie de poezie vezi site (http://www.aslrq.ro/ASLRQ_fichiers/editura.htm ), in care sunt si eu prezenta alaturi de un alt galatean profesorul si traducatorul de limba franceza d-ul Constantin FROSIN,  dar si redactor colaborator la revistele on line: “Agero” din Germania( http://www.agero-stuttgart.de/globalnews_poezie.htm), revista si televiziunea “Nou horizont” Valencia, Spania (http://www.nouhorizont.com/), “Sfera on line (http://www.sferaonline.ro/sectiuni/poezii/article/?id=3594),, A.R.P.,”Romanian Vip” (http://www.romanianvip.com/2009/05/interviu-alteta-regala-radu/)

 s.a.,cat si la revistele literare “Dunarea de Jos”, “Porto Franco”, “Axis libri”, “Convorbiri literare”, “Poezia” s.a.

O.C. – Pornind de la cateva cronici despre interviurile Dvs.:

 “As dori sa-mi exprim creditul meu crescand acordat “marturiilor” – document... incat va felicit, D-na Angela BACIU la gandul ca doriti a aduna si publica asemenea documente in cartea Dumneavoastra, de natura a imbogati pe contemporanii dornici de a cunoaste si, as spune, trai in timpul trecut ca si in timpul nostru, ca martori ai vietii si realitatii  demne de noi, de ,intelegerea noastra. Cu aceste ganduri va multumesc, la randul meu, pentru oportuna, binevenita Dumneavoastra activitate. » a spus regretatul  Al.HUSAR,   sau : «  …Sunt convins ca « marturiile » pe care le adunati vor constitui temeiuri serioase pentru aprecierea, pe baza unor premise sociologice corecte, a literaturii noastre de azi »  zicea  Dan MANUCA,  sau : « …Am citit cu deosebita placere si surprindere in poezia dumitale si despre viata, moarte, boala, se stie ca este o stransa legatura intre viata si moarte, este vorba despre aspectul pur metafizic…Sunt fericit ca se mai scrie literatura buna, va felicit pentru poezie…iar pentru perspectiva carierei dumitale …totul confirma ca mergeti pe un drum bine ales…Am scris despre dumneata in « Istoria » mea, cateva randuri, consistente  va asigur si doresc sa va felicit si pentru interviurile pe care le faceti, caci asa adunati toate « memoriile », povestile ce n-au voie sa fie uitat... » scria regretatul Ion ROTARU,  ce cuprind cartile Dumneavoastra de interviuri si ce nume ati intervievat de-a lungul anilor ?

A.B.- Asa cum am mai spus si in alte dialoguri scrise sau televizate, am inceput sa realizez aceste interviuri incepand de prin anul 1992. Cartea « Marturii dintre milenii »,Ed.Limes,Cluj,2007  cuprinde  63 de interviuri inedite cu mari nume ale literaturii române contemporane ( îi numesc acum doar pe câţiva: Radu CARNECI, Barbu CIOCULESCU, Constantin CIOPRAGA, Dan Al.CONDEESCU, Alexandru GEORGE, Al.HUSAR, Emil IORDACHE,  Cezar IVANESCU, Dumitru MATALA, Emil MANU, Dan MANUCA, Mircea MICU, Ion MILOS, Mircea MUTHU, Fanuş NEAGU, Ion POP, Cornel REGMAN, Ion ROTARU, Mircea SANTIMBREANU, Eugen SIMION, Mircea Horia SIMIONESCU, Radu G.ŢEPOSU, Laurenţiu ULICI, Lucian VASILIU, Teodor VARGOLICI, Mircea ZACIU  si mulţi alţi) din nefericire, unii nu mai sunt printre noi; Cartea  vorbeste despre condiţia scriitorului in epoca actuală, modele creatoare, relaţia magistru-ucenic, promovarea literaturii române in străinătate, reconfigurarea scării de valori, necesitatea revizuirilor, etc.si  cuprinde si o inedita arhiva fotografica cu scriitori contemporani.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Marius Screciu, preşedintele PSD Drobeta Turnu Severin:

„Mircea Geoană este cel mai potrivit pentru a fi preşedintele ţării”

Reporter: Domnule Marius Screciu, ce părere aveţi despre alegerile din toamnă?

MARIUS SCRECIU: Alegerile din toamnă constituie, cu siguranţă, un eveniment mult aşteptat de către toţi românii. De altfel, cred că reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente din istoria recentă a României în condiţiile în care pe 6 decembrie se va decide soarta României pentru o perioadă îndelungată.

Reporter: Credeţi că în perioada mandatului actual românii „au trăit bine”?

MARIUS SCRECIU: Am avut cu toţii ocazia să vedem cum speranţele românilor, şi implicit ale severinenilor, de a duce o viaţă decentă au fost spulberate în ultimii cinci ani. O mare parte dintre concetăţenii mei au fost nevoiţi să renunţe la familiile lor şi să caute în afara ţării locuri de muncă. Ceea ce mă preocupă în mod deosebit este ca oraşul nostru să aibă un viitor industrial, un viitor din punct de vedere al şanselor de a crea locuri de muncă. De aceea spun că ţara are nevoie de o nouă politică economică, care să ne poată duce dincolo de criză.

Reporter: Este Partidul Social Democrat pregătit să lupte împotriva crizei economice?

MARIUS SCRECIU: Cu siguranţă Partidul Social Democrat este pregătit să facă faţă crizei economice care a afectat România în ultimele luni. Atât Partidul Social Democrat, cât şi candidatul la preşedinţie Mircea Geoană au calităţile necesare pentru a face faţă greutăţilor şi, mai ales, pentru a depăşi aceste momente grele prin care trece ţara. Desigur, este un lucru dificil, dar nu este imposibil de realizat. Ţin să precizez faptul că dezvoltarea economică nu va putea fi realizată fără recâştigarea încrederii oamenilor în acţiunea statului. Este evident faptul că astăzi, în societatea românească, există o ruptură între oameni şi guvernanţi. Dar tocmai de aceea avem nevoie de acţiune imediată, de curaj şi mai ales avem nevoie de consens. Luptăm ca România să meargă pe calea cea bună.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Deputatul PD-L de Mehedinţi, Cornel Ghiţă:

“Preşedintele Traian Băsescu trebuie reales pentru a continua reformele începute!”

Reporter: Domnule deputat Cornel Ghiţă, în ce constă activitatea dvs parlamentară în acest moment?

Cornel Ghiţă: În principal activitatea mea ca deputat se desfăşoară în cadrul Comisiei de Muncă şi Protecţie Socială. Această comisie a fost plasată de societatea civilă pe primul loc în ierarhia comisiilor Camerei Deputaţilor ca urmare a volumului de iniţiative legislative analizate dar şi a eficienţei sale. Am reuşit să audiem toţi conducatorii agenţiilor din subordinea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Am avut invitaţi în nenumărate rânduri ministrul de resort dar şi miniştri secretari de stat. Deşi portofoliul acestei comisii este foarte vast, trebuie menţionat aportul pe care l-am avut la definitivarea a două legi importante (salarizarea personalului bugetar şi restructurarea agenţiilor aflate în subordinea guvernului). De asemenea, am uzitat şi de celelalte instrumente parlamentare (interpelări şi întrebări la adresa Guvernului dar şi declaraţii politice). Cu titlu de noutate, am fost singura comisie care şi-a ţinut lucrările în teritoriu (Bistriţa), scoţând actul legislative de sub cupola Parlamentului şi aducându-l aproape de oameni.

Reporter: Ce misiune vor avea parlamentarii PD-L în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale?

Cornel Ghiţă: În capania electorală voi arăta realizările actualului guvern şi voi bifa promisiunile pe care le-am făcut în campania electorală. Deasemenea, voi arăta rolul premierului Boc şi al miniştrilor PDL care constituie motorul  în îndeplinirea acestor promisiuni. Trebuie remarcat caracterul duplicitar al PSD, partid care, ancorat în neputinţa cu care ne-a obişnuit în ultimi 20 de ani şi cu spaima de a nu pierde electoratul fidel, dimineaţa se afla la guvernare iar seara la televiziuni, în opoziţie. Acest dualism provine din luptele interne şi din fracţiunile opozante care au început să se manifeste făţiş. PSD nu poate să guverneze ţara pentru că nu poate să îşi gestioneze nici măcar problemele interne.

Reporter: PD-L îl susţine în alegerile prezidenţiale pe actualul preşedinte, Traian Băsescu. Dincolo de faptul că provine din acest partid, care credeţi că este principalul argument pentru care preşedintele ţării ar trebui să fie reales?

Cornel Ghiţă: Preşedintele Traian Băsescu candidează pentru un nou mandat, susţinut evident de PD-L, şi trebuie reales deoarece dorinţa sa de a continua împreună reformele începute cu mult curaj se pliază perfect pe dăruirea şi consecvenţa cu care acest partid îşi susţine promisiunile electorale.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Învăţământ particular de calitate în Drobeta Turnu Severin
„Absolvenţii Liceului „Şerban Cioculescu” s-au înscris în totalitate în învăţământul superior sau post-liceal”

Interviu cu prof. Ion Nănuţi, directorul general al Fundaţiei „Gheorghe Ţiţeica”

Reporter: Domnule profesor, Ion Nănuţi, faceţi o caracterizare a Liceului „Şerban Cioculescu” la sfârşitul acestui an şcolar.

Ion Nănuţi: După un an de activitate intensă a profesorilor de la Liceul „Şerban Cioculescu” din Drobeta Turnu Severin s-a obţinut la examenul de bacalaureat, sesiunea iunie 2009, rezultate foarte bune; din cei 221 de candidaţi înscrişi de la cursurile de zi, seral şi frecvenţă redusă, 12 absolvenţi nu s-au prezentat şi 12 au pierdut examenul la câte o disciplină. Datorită acestor cifre, având în vedere că ponderea absolvenţilor provin de la seral şi frecvenţă redusă, apreciem că rezultatele sunt pe măsura efortului nostru şi a implicării elevilor în a-şi realiza o pregătire profesională bună. Absolvenţii la cursurile de zi, în număr de 23, au obţinut rezultate foarte bune în sensul că majoritatea mediilor generale depăşesc nota 8.

Reporter: Care este orientarea acestor absolvenţi după terminarea cursurilor instituţiei de învăţământ pe care o conduceţi?

Ion Nănuţi: Ca şi în anii precedenţi, absolvenţii cursurilor liceale de zi s-au înscris în totalitate în învăţământul superior sau învăţământ post-liceal şi ceea ce este foarte important au reuşit să se menţină, aceasta dovedind că liceul le-a asigurat o pregătire bună pentru a face faţă cerinţelor învăţământului superior. Anul acesta avem primii absolvenţi ai învăţământului superior şi putem să ne mândrim cu rezultate foarte bune în special la Facultatea de Automatizări şi Calculatoare.

Reporter: Aveţi în vedere şi difersificarea ofertei educaţionale prin introducerea altor specializări?

Ion Nănuţi: Pentru anul şcolar 2009-2010 am reuşit să autorizăm pentru Liceul „Şerban Cioculescu” specializarea tehnician în activităţi economice pe lângă matematica-informatica cu care ne-am început activitatea.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

„Dacã nu aş fi fãcut televiziune, mi-aş fi urmat vocaţia şi aş fi devenit critic literar, cu normã întreagã”

- crede Irninis Miricioiu, realizatoarea emisiunii “Din arhiva TVR” de pe TVR3

Reporter: Domnişoara Irninis Miricioiu, realizaţi o emisiune culturală la TVR3, intitulată “Din arhiva TVR”. Aveţi un criteriu după care vă alegeţi invitaţii şi în ce măsură consideraţi că prezenţa lor pot defini o stare culturală?   

Irninis Miricioiu: Criteriul dupã care ne alegem invitaţii emisiunii „Din arhiva TVR” este valoarea... şi când spun „valoare” mã gândesc atât la carierele prodigioase pe care aceştia le au, la realizãrile profesionale deosebite, cât şi la calitatea umanã, la demnitatea şi modestia lor. La noi nu vin „vedete”, pentru cã, din punctul meu de vedere nu existã vedete în Romania, ci vin oameni de cultura, oameni care au realizat ceva în viaţã, au trecut peste bune şi rele pentru a lãsa ceva în urmã. Sunt foarte mulţi cei care ne-au cãlcat pragul în acest prim sezon, şi n-am sã enumar decât câţiva de teama de a nu-i putea enumera pe toţi: Stela Popescu şi Alexandru Arşinel, Florin Piersic, Ion Besoiu, Damian Crâşmaru, Sofia Vicoveanca, Dan Mihãescu şi Octavian Sava, Ovidiu Lipan Tandarica, Daniel Cristea Enache, Eugen Simion, Aurora Liiceanu, Ileana Vulpescu, Matei Vişniec – invitat special al emisiunii – şi mulţi mulţi alţii... le multumesc tuturor pentru cã împreunã încercãm sã susţinem campania Televiziunii Române, „Audienţã prin decenţã”. Şi trebuie sã le promitem celor care ne urmãresc cã noul sezon al emisiunii le va aduce şi alţi invitaţi deosebiţi, adevãrate modele culturale şi umane. Pentru cã asta încercãm sã facem la „Din arhiva TVR”: sã ridicãm semne de întrebare.

Reporter: Aveţi o prezenţă feminină fermecătoare, fapt sesizat şi de unii initaţi ai dvs. Credeţi că acest aspect vă face să aveţi mai mulţi telespectatori?

Irninis Miricioiu: Nu mizez pe prezenţa mea „fermecãtoare”, aşa cum o caracterizaţi dumneavoastrã, pentru a câştiga mai mulţi telespectatori. Încerc sã fac lucrul acesta, în primul rând prin invitaţii pe care îi aduc în faţa telespectatorilor, şi în al doilea printr-o mai bunã promovare a emisiunii. 

Recunosc cã este un atu din punct de vedere telegenic. Dar atâta timp cât încerc sã transmit un mesaj prin intermediul emisiunii şi prin intermediul invitaţilor mei, consider cã acest aspect este unul secundar.

Reporter: Ce proiecte culturale mai aveţi în afara emisiunii pe care o realizaţi?

Irninis Miricioiu: Încerc sã mã întorc la scris. Pentru cã scrisul a reprezentat dintotdeauna o a doua naturã. Doar cã lipsa timpului îşi spune cuvântul. Este greu sã finalizezi proiecte pe care le-ai început acum câţiva ani. O surprizã extrem de plãcutã în acest sens a fost includerea unui eseu de criticã literarã despre „Frumoasa cãlãtorie a urşilor panda povestitã de un saxofonist care avea o iubitã la Frankfurt” de Matei Vişniec realizat acum câţiva ani în reeditarea volumului din care piesa face parte. Sunt foarte onoratã de faptul cã dintre toate textele critice despre piesele sale, Matei Vişniec l-a ales tocmai pe al meu.

Reporter: Am observat că aţi publicat câteva versuri într-o revistă online de cultură din Germania. Aţi tipărit vreun volum până în prezent?

Irninis Miricioiu: Poeziile respective fac parte din perioada studenţiei mele, atunci când fiecare viseazã sã creeze prin cuvânt o nouã realitate. Nu mã consider o poetã, poezia apãrând meteoric în viaţa mea ca un alter ego, o altã formã de exprimare. Recunosc cã în ultimii ani nu am mai scris poezie, ci mai mult criticã literarã, studii despre anumite teme sau despre anumiţi autori. Şi i-as menţiona aici pe doi dintre favoriţii mei, doi dintre scriitorii care mi-au marcat într-un fel mentalitatea despre lume şi viaţã: Nichita Stãnescu şi Matei Vişniec. Încã nu am inclus toate scrierile într-un volum, încã nu le-a venit timpul...

Reporter: Ce gen literar vă pasionează mai mult?

Irninis Miricioiu: Îmi place sã citesc literatura contemporanã, sã fiu într-un permanent contact cu literatura de pretutindeni. Îmi place sã mã plimb prin librãrii şi sã vãd ce a mai apãrut nou... dacã o carte îmi atrage atenţia, o cumpãr imediat... o citesc şi dacã mi-a plãcut stilul scriitorului, caut alte cãrţi ale acestuia...
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

„În Mehedinţi sunt şcoli reabilitate care se vor închide din lipsă de populaţie şcolară”

- susţine Marius Screciu, inspector şcolar general la ISJ Mehedinţi

Rep. Domnule Marius Screciu, care sunt principalele priorităţi pe care le aveţi în vedere în calitate de inspector şcolar general la ISJ Mehedinţi?

Marius Screciu: Principalele priorităţi le reprezintă obţinerea avizelor sanitare pentru şcolile din Mehedinţi. Pot să vă spun că avem peste 100 de şcoli care nu au primit avizul sanitar, ele funcţionând la limita legii şi cărora le lispesc apa curentă, toaletele sunt insalubre, sălile de clasă nu îndeplinesc condiţiile unei bune desfăşurări a orelor de curs. De asemenea, tot ca priorităţi, îmi doresc să păstrez rezultatele bune avute în ultimii ani la bacalaureat şi examenele pentru clasa a IX-a.

Rep. Ce v-aţi propus să realizaţi şi ce aţi realizat până acum la nivelul învăţământului mehedinţean?

Marius Screciu: În scurtul timp de când sunt inspector şcolar general la ISJ Mehedinţi, mai precis două luni de zile, am reuşit să mă pun la curent cu problemele inspectoratului având deja două întâlniri cu directorii de şcoli cărora le-am cerut o implicare serioasă şi responsabilitate atât în actul educaţional, cât şi în cel managerial. De asemenea, le-am cerut ca în colaborarea cu consiliile locale, primăriile, mai ales în localităţile rurale, relaţia să fie foarte bună pentru că am avut localităţi unde primăria era gard în gard cu şcoala iar directorul comunica cu primarul prin poştă.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------„O literatură bună este tot o chestiune de interes naţional”

Interviu cu scriitorul şi diplomatul Eugen Şerbănescu

Citind o carte, vizionând o piesă de teatru, înafara înţelesului poveştii, ai dori să ţi se deschidă o uşă prin care să priveşti personalitatea autorului, poate omul din el De fapt, nu ai decât posibilitatea de a da un verdict, pozitiv sau negativ, operei în sine.
Natura specială a unui interviu permite ceva mai mult. Ceea ce rămâne nespus, putem descoperi printre cuvinte, cu mijloace minime, efecte extraordinare. Este ceea ce eu numesc, unităţi de sinceritate. Dincolo de diplomatul format în timpul studiilor postuniversitare de politică, jurnalism şi comunicare de masă la Reuters, la Universittatea Statului Maryland,USA, sau Universitatea Harvard, ori în activitatea de analist politic, purtător de cuvânt al Guvernului în 1998, şi chiar mai mult, în calitatea de consul general la New York şi Los Angeles în 2002, Eugen Şerbanescu este un scriitor special. Original, personal, răscolitor, calităţi care au făcut din el un personaj controversat. Cum este Eugen Şerbanescu cu adevarat, încercăm să aflăm acum.

Ce trebuie să ştim despre Eugen Şerbănescu?

Că sunt un om care şi-a păstrat sistemele de referinţă încă de la începutul anului 1990, în ceeace priveşte un anumit set de valori şi principii democratice care trebuie să guverneze evoluţia post-comunistă a ţării. La vremea aceea, unii nu înţelegeau sau chiar criticau aceste valori, însă timpul a dovedit că nu am greşit şi că ele au prins încet-încet viaţă în România, chiar dacă mai mult sub presiune externă. Ulterior, unii dintre cei care erau atunci ostili, s-au mai luminat, alţii doar le mimează, iar alţii chiar le pun în aplicare (cu câtă convingere-e altă discuţie), în sfârşit, per total lucrurile merg spre bine, chiar dacă prea lent. Eu am satisfacţia de a fi printre liderii de opinie, mă refer la cei de opinie democratică, puţini la număr pe vremea aceea, cărora evoluţiile istorice ulterioare le-au dat dreptate.

Ce nu trebuie să ştim despre Eugen Şerbănescu?

Ştiu şi eu? Poate că sunt puţin sentimental, şi deci din acest punct de vedere poate vulnerabil. Deşi nu vă încredeţi în asta!

Cum ar descrie scriitorul Eugen Şerbănescu, personajul Eugen Şerbănescu?

Un tip cu o anume frenezie a lucrului bine făcut, este interesat de cauzele mari şi vrea să muncească pentru ele, dar nu împotriva unor convingeri interioare şi nici de pe poziţii neconforme cu realitatea, atitudine care poate părea unora inflexibilitate. Inflexibilitatea este de fapt selecţie. Sunt un partizan al selecţiei.

Activitatea de diplomat ţi-a influenţat în vreun fel personalitatea?

Desigur. A îmbogăţit-o. Diplomaţia este un spaţiu de idei şi contra-idei de experienţe şi contra-experienţe care te marchează şi îţi dă înţelepciune. Când treci prin diplomaţie, îţi dai seama că există unghiuri din care un succes se vede ca un insucces şi invers. Între diplomaţie şi teoria relativităţii există o strânsă legătură. În viaţa „laică”, când intri pe o uşă vezi ce se întâmplă dincolo de ea. În diplomaţie, chiar dacă intri pe o uşă, e posibil să nu ai cum să vezi ce se întâmplă dincolo de ea. După cum în viaţă, dacă în viaţa „laică”, nu poţi să vezi dincolo de o uşă închisă, în diplomaţie poţi. Nu degeaba diplomaţia este uneori definită ca artă a omului care „trece prin zid”.

De unde curajul de a dezbrăca adevărul şi a-l prezenta în toată nuditatea?

Te referi la romanele mele…Dacă în viaţa reală, adevărul devine uneori personaj, în roman el poate redeveni ceea ce este: alfa şi omega. Paradoxal, literatura, care este prin excelenţă un teritoriu al ficţiunii, conţine mult mai multe adevăruri decât percepţia comună a realităţii.

Şi înafara literaturii?

De curaj n-am dus lipsă niciodată, dar de foarte multe ori am simţit lipsa de rezonanţă a curajului pe care îl aşteptam de la alţii.

Mai concret.

Curajul nu s-a întâlnit cum aş fi vrut eu cu alţi oameni care să îl pună în practică.

Doiniţa Chircu: Am susţinut toate propunerile primarului municipiului Drobeta Turnu Severin, Constantin Gherghe,  pe programele de investiţii în municipiu, dar nu am reuşit să-i convingem pe severineni că numai printr-o muncă de echipă primarul poate să satisfăcă multiplele nevoi ale oraşului. Consiliul Local majoritar PD-L, cei doi viceprimari şi primarul aparţinând tot democrat-liberalilor şi-au asumat responsabilitatea pentru dezvoltarea oraşului şi realizarea unor obiective extrem de importante pentru locuitorii oraşului. Toate aceste realizări nu erau posibile fără efortul întregii echipe a PD-L de la nivelul Primăriei severinene, deoarece primarul singur nu ar fi putut duce la îndeplinire aceste promisiuni. De asemenea, vreau să vă mai spun că atât ministrul Mihai Stănişoară, cât şi cei doi parlamentari PD-L au făcut lobby la toate ministerele pentru finanţarea proiectelor primarului Constantin Gherghe şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Mehedinţi, prim-vicepreşedintele PD-L Mehedinţi, Marius Bălu.

Rep.: Ce le transmiteţi locuitorilor judeţului în acest sens?

Doiniţa Chircu: Mulţumesc tuturor mehedinţenilor şi severinenilor, în special celor care ne-au votat, şi îi asigurăm că vom aborda cu maxim de responsabilitate problemele multiple ale judeţului şi municipiului Drobeta Turnu Severin. Îi asigur, totodată, că ne vom implica cu toată forţa noastră la fel ca până acum în promovarea şi susţinerea financiară a programului de investiţii de la nivelul Consiliului Judeţean şi a Consiliului Local.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

O.C.- Pregatiti si un volum de interviuri cu scriitori galateni? Ce altceva mai pregatiti pentru publicul cititor? Planuri de viitor?

A.B. – Am in lucru volumul II din seria interviurilor ce fac parte din “Marturii dintre milenii”, un volum de interviuri cu scriitori galateni (perioada anilor 1960 pana in prezent), cat si un volum de poezii de dragoste. Nu imi fac planuri de viitor, imi doresc sa ma bucur de viata, sa iubesc si sa fiu iubita – mi se pare cel mai important lucru in viata IUBIREA, pot spune universul, destinul meu se invarte in jurul iubirii, nu-mi  pot inchipui viata (indiferent de varsta), scrisul, cotidianul, totul...fara acest miracol care se numeste dragoste. Am invatat in viata sa trec peste multe, am vazut multe chipuri ale suferintei, chinului, bolii, mortii, dar, cea mai mare suferinta ar fi lipsa iubirii. N-as putea trai fara iubire, iubesc cu disperare TOTUL! Totusi, vorbind de planuri, mi-as dori sa scriu o carte...la Venetia, desigur, alaturi de persoana draga.

O.C. – Ati participat in urma cu ceva vreme in turneul “Promovarea literaturii romane in spatiu european” desfasurat in Ungaria, Slovacia, Cehia, ce scop a avut si ce ati organizat concret?

A.B. – Acum aproximativ doi ani a luat nastere acest proiect initiat de poetul Attila F.BALAZS – directorul editurii AB/ART, organizat de “Asociatia Culturala din Tinutul Homorodului” si finantat de Ministerul Culturii si Cultelor- Proiectul PROMOCULT”. La propunerea poetului Mircea PETEAN am avut si eu onoarea sa fac parte din echipa de scriitori romani ce au plecat in acest turneu, am fost impartiti in trei grupe; din prima grupă au  facut parte : Ion CRISTOFOR, Dinu VIRGIL, Adina UNGUR, Francois BREDA, Markus Barbarossa JANOS, Zoltan BARABAS (translator), Zoran ARDAMICA şi Jitka ROZNOVA (traducator); a doua grupă : Mircea PETEAN, Ioan PETRAS, Traian STEF, Vasile BAGHIU, Zoltan KIRALY şi Ladislav SZUCS ; a treia grupă : Angela BACIU , Cassian Maria SPIRIDON, Zsolt KARACSONY, Hanna BOTA, Kinde ANNAMARIA şi Szücs LASZLO, ultimii doi neputând participa din motive personale fiind înlocuiţi de Gellu DORIAN şi Adrian alui GGHEORGHE. Am participat la diferite intalniri cu publicul, am avut recitaluri poetice, colocvii despre literaturile tarilor nou intrate in Europa, seri de poezie, seminarii, vizite in diferite scoli, licee, biblioteci, case de copii, chiar si un azil de batrani.  Care a fost obiectivul acestui proiect ? Noi am dezvoltat dialoguri între cele trei tări, am avut meritul de a fi un catalizator de energii creatoare şi înnoitoare, noi am promovat  poezia si poetii români în ţările vecine Ungaria, Slovacia si Cehia , precum şi un excelent schimb de experienţă  prin deschidere, comunicare şi interculturalizare. Justificarea acestui proiect? A constat in necesitatea întâlnirilor profesionale, cunoaşterea noastră în lume, traducerea literaturii române şi ne-am dorit sa fim  o importantă manifestare culturală naţională şi internaţională, aşteptată cu mult interes atât de scriitorii români, cât şi de colegii noştri din ţările vecine. Finalizarea acestui proiect  a constat  în publicarea a catorva  antologii de poezie românească, cat si carti de autor, traduse în limbile slovacă, maghiară si ceha  într-o forma grafică de excepţie editate de « Asociaţia Culturală din Ţinutul Homorodului » în colaborare cu Editura «AB-ART» din Bratislava şi «AB-ART» din Ungaria.In aceste carti suntem prezenti  toţi scriitorii ce am facut parte din acest îndrăzneţ turneu de promovare, ele  fiind donate instituţiilor culturale, bibliotecilor, universităţilor.

O.C.- Tocmai v-a aparut  si volumul de poezie « Poeme/Versek » la Ed.Limes/AB ART  tradus in limba romana si maghiara.

A.B. – De curand mi-a aparut acest volum bilingv romano-maghiar (http://en.calameo.com/read/0001086501e07112f2135)  volum ce face parte tot din acest proiect cultural si care, a fost bine primit in presa literara.

O.C.- Cum a fost promovat? Tocmai am citit de un maraton cultural pe care l-ati organizat de curand.

A.B.- In luna octombrie am organizat un adevarat maraton de poezie alaturi de poetii Mircea PETEAN (directorul editurii Limes din Cluj) si Attila F.BALAZS (directorul editurii AB/ART Bratislava) mergand  in Piatra Neamt – gazda Adrian Alui GHEORGHE, Galati – gazda Biblioteca “V.A.Urechia” prin director prof.Ilie ZANFIR, Braila – gazda Biblioteca “Panait Istrati” si Constanta – gazda Biblioteca “Ovidius” organizator Ioan POPISTEANU.

O.C.- A.B. ce impact a avut - mediatic, de vanzare a cartilor, sufletesc, relatii de prietenie – acest maraton de poezie?
A.B.- Peste tot unde am fost, revistele de specialitate, ziarele si emisiunile de televiziune locale au relatat evenimentul, publicul a fost alaturi de noi si s-a bucurat,  bibliotecile au cumparat din volumele prezentate, am legat  noi prietenii cu scriitori si cu oameni de cultura, a fost  un maraton extrem de reusit ,publicul prezent a reusit sa ne cunoasca mai bine, intotdeauna crezand in aceste intalniri sapientiale, unice, ce ne imbogatesc sufletul si spiritul.

O.C.- Ştiu că ati  realizat mai multe proiecte culturale printre care : “Ziua cărţii pentru copii”, “Atelierele de creaţie ale poetei Angela Baciu”, “Povestitorii de pe strada Domnească”, “Întâlnire cu fanii Paulo Coelho”, “Confluenţa artelor.ro”, “GalART pentru tineri”, « Concurs de poezie pentru liceeni”, « Comunicare.ro », « Don Caesar – in memoriam Cezar Ivanescu »,  etc. Care dintre proiectele enumerate sau dintre cele pe care nu le-am amintit aici, ati  dori să le prezentati în câteva cuvinte, cititorilor noştri?

A.B.- Acestea sunt doar o parte dintre proiectele pe care le-am realizat, scopul acestora este o cunoastere mai mare a personalitatilor si valorilor romanesti, reflectarea valorica a dimensiunii creatoare a culturii contemporane, grupul tinta fiind copii, tinerii din scoli, licee, colegii. Obiectiv primordial? Promovarea valorilor culturale si descoperirea unor noi talente. Cu proiectele mele merg in diferite institutii culturale cu care dezvolt parteneriate culturale, in scoli, biblioteci, case de cultura, centre culturale unde ma intalnesc cu tineri, dar si cadre didactice, artisti deschisi spre noi colaborari si, in special cu publicul cititor.

O.C.- De curand ati facut un parteneriat cu Libraria „Humanitas” realizand o emisiune culturala intitulata „Dialogurile poetei Angela Baciu”, a carui realizator si moderator sunteti, ce mesaj transmit  emisiunile Dvs.si ce invitati aveti?

A.B.- Libraria „Humanitas” din Galati ne-a pus la dispozitie un spatiu modern, o adevarata cafenea ...literara, unde te poti relaxa in fata unui ceai fierbinte si a unei carti bune. Acolo am instalat studioul de unde transmit emisiunea mea realizata de televiziunea TV Express Galati. Este o emisiune culturala in care se impletesc toate artele, adresandu-ma tuturor varstelor si pregatirilor profesionale. Am avut invitati scriitori, directori de edituri, poeti, redactori de reviste, emisiuni cu public (ex:”Seara fanilor lui Paulo Coelho”), am invitat un artist decorator ce avusese expozitii de vintage si handmade, tineri debutanti, dar si din domeniul teatrului, baletului, muzicii etc. Organizez si diferite concursuri pentru telespectatori fideli, scrisoarea saptamanii, prezint ultimele aparitii editoriale, revista presei culturale, prezint albume de arta, dar si c.d.-uri cu muzica, carti vorbite, evenimentele culturale saptamanale si promotii atractive. Imi doresc sa fie o emisiune plina de informatie, in care cultura, artele in general sa aduca o nota de prospetime celui ce sta in fata televizorului iubitor de arta si nu numai. Ma bucura faptul ca primesc saptamanal scrisori si e-mailuri de la telespectatori, cititori care se bucura de asemenea evenimente culturale.

O.C.- Cum va petreceti timpul liber?

A.B.- Ma bucur de orice moment liber, fie in timpul zilei, sfarsitul saptamanii sau in vacante...ma bucur sa-i am pe cei dragi langa mine, sa descopar locuri noi, sa ma bucur de o zi cu soare, sa vad marea, sau sa ma bucur de zilele de sarbatoare.

O.C.- Ce hobby-uri aveti?

A.B.- Multe lucruri imi plac, muzica si dansul imi aduc energie si optimism, calatoriile ma fac fericita si ma inspira in cartile mele, fotografia este un alt domeniu drag, placandu-mi sa fac fotografii, dar mai ales sa colectionez fotografii cu scriitori pe care le adun si le folosesc in diferite expozitii fotografice pe teme.

O.C.- Ati dori sa faceti o recomandare celor pasionati sa scrie poezie?

A.B.- E un drum greu, daca asta iti doresti in viata trebuie sa fii foarte serios si dedicat, nu poti abandona pe drum, e ca o binecuvantare, sau...ca o boala, depinde cum privesti, e greu si pentru ca nu este o meserie din care poti trai, deci trebuie sa te „rupi” sa ai si alte meserii pe langa, dar...daca talentul si dorinta de a scrie sunt reale si puternice atunci e un drum frumos si merita toate sacrificiile.

O.C.- Cine este Angela BACIU in...viata de zi cu zi?

A.B. – O femeie obisnuita care se imparte intre scris, servici, proiecte culturale, carti, cumparaturi, lansari de carte, emisiuni tv, vizite la parinti, o masa pregatita pentru persoana draga, citirea corespondentei, o femeie optimista, plina de viata care se bucura de fiecare clipa fie ca este  acasa, la serviciu, biblioteca, editura, redactie, pe o terasa la malul dunarii, pe strada domneasca sau balcescu, intr-un anticariat sau o galerie pe lipscaniul bucurestean sau la 2 mai...O femeie a zilelor noastre, dar ...cum probabil v-ati dat seama, plina de nostalgii!

O.C. – Aveti un  mesaj final pentru cititorii nostri?

A.B.- Le multumesc tuturor cititorilor (atat din revistele scrise si on line), pentru faptul ca ne citesc, le multumesc pentru toate mesajele si comentariile publicate

Atat cititorilor nostri, cat si Dumneavoastra D-le Octavian CURPAS va multumesc, mi-a facut o mare bucurie si onoare dialogul cu Dumneavoastra si va urez atat in cariera artistica, cat si in cea profesionala multe impliniri si inspiratie.

Si pentru ca ne apropiem de sfarsitul anului, sa va bucurati de cei dragi si...sarbatori magice!

Interviu realizat de Octavian CURPAŞ, TEXAS, Arizona, 8 nov. 2009
 

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Reporter: Cine credeţi că e cel mai potrivit pentru a fi preşedintele României?

MARIUS SCRECIU: Mircea Geoană este, fără îndoială, cel mai potrivit pentru a fi preşedintele ţării. Şi spun acest lucru pentru că e pregătit să reprezinte România şi, în mod cert, îşi va pune toată energia, toată compasiunea şi tot ce a învăţat în aceşti ani de viaţă şi de politică în slujba celor care vor să trăiască în armonie, fără presiuni şi fără şantaj. Atât Mircea Geoană, cât şi PSD luptă pentru o singură Românie, în care cei de la ţară şi cei de la oraş să aibă o viaţă mai bună, în care românii din ţară şi cei din străinătate să îşi regăsească un scop comun.

Reporter: De ce credeţi că au nevoie românii în prezent?

MARIUS SCRECIU: În prezent şansele României stau în recucerirea pieţei interne. Subliniez faptul că relansarea economică nu este posibilă fără dezvoltarea mediului rural. Este important să le oferim tinerilor locuri de muncă pentru a nu fi nevoiţi să plece din ţară. Să nu-i uităm însă nici pe cei ajunşi la vârsta pensionării. Şi ei au fost afectaţi şi vor fi în continuare dacă nu vom avea cât mai curând o lege a pensiilor care să-i sprijine.

Reporter: Domnule Marius Screciu, dumneavostră cunoaşteţi problemele cetăţenilor. Ce puteţi să ne spuneţi despre situaţia actuală a severinenilor?

MARIUS SCRECIU: Mai mult decât orice, severinenii au nevoie, în prezent, de ajutor. Şi aici revin la problema locurilor de muncă. Atunci când concetăţenii mei trec prin vremuri grele, aşa cum se întamplă în acest moment, rolul meu, ca preşedinte al Partidului Social Democrat este de a pune la aceeaşi masă toate competenţele de care dispun - oameni, companii şi instituţii - şi de a găsi împreună o direcţie de urmat. Sunt oameni care au datorii la bănci, facturi de plătit şi familii de întreţinut, oameni cărora, pe zi ce trece, le este tot mai greu să pună ceva de mâncare pe masă. Aceşti oameni nu merită să fie ignoraţi sau abandonaţi.

Reporter: Care este mesajul dv. pentru severineni?

MARIUS SCRECIU: Aş vrea ca toţi severinenii să vadă în candidatul nostru, Mircea Geoană, un om al echilibrului, un om al dialogului, un om care poate să îi unească pe români în jurul unui ideal comun. Veniţi la vot ca să facem din România o ţară mai bună!

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Reporter: Consideraţi că PD-L Drobeta Turnu Severin e o filială politică suficient de puternică, atât în ceea ce priveşte forţa de organizare, cât şi a logisticii umane pe care o are, capabilă să câştige alegerile prezidenţiale din noiembrie?

Cornel Ghiţă: PD-L Drobeta Turnu Severin este o structură politică puternică, prima în ierarhia locală, având experienţa ultimelor campanii caştigate categoric, cu o remarcabilă resursă umană. Dar ce este mai important, are reprezentanţi de forţă în administraţia publică locală şi prin modul cum a ştiut să atragă fonduri comunitare, să relanseze investiţii, să capaciteze resursele locale, a făcut ca un oraş aflat pe locurile codaşe în toate ierarhiile să înceapă să se dezvolte şi să spere la un alt destin.

Pentru ca speranţele să nu fie deşarte trebuie să fie susţinute de fapte concrete care să se reflecte în viaţa de zi cu zi a oamenilor. Proiectul PD-L Mehedinţi este unul de substanţă şi, dacă părţile componente (consilieri municipali şi judeţeni, viceprimari, primari, parlamentari) vor funcţiona în armonie, efectele vor fi evidente iar surprizele politice minime. Aceasta este strategia constructivă în vederea alegerilor prezidenţiale şi, dacă vom reuşi să o aducem la uşa omului de rând, va fi un atu categoric în favoarea preşedintelui, a cărui popularitate în rândul severinenilor se menţine în continuare la un nivel înalt, aşa cum au arătat toate vizitele făcute în acest mandat.

Reporter: Care credeţi că sunt calităţile preşedintelui Traian Băsescu ce îl deosebesc de ceilalţi contracadidaţi şi pentru care merită să fie reales?

Cornel Ghiţă: Traian Băsescu pare singur împotriva tonomatelor şi mogulilor de presă. El nu a fost înfrânt “de sistem” precum Emil Constantinescu şi nici nu se preocupă numai de imaginea sa ca Ion Iliescu, cel care a lăsat ţara pe mâna baronilor locali. Traian Băsescu se implică în problemele reale ale românilor, pune în discuţie probleme arzătoare, identifică şi mediază cutumele societăţii fără teama de a deranja. Dar preşedintele a dovedit că are alături poporul cu ocazia referendumului pentru demiterea sa. Preşedintele Traian Băsescu este garantul continuării reformelorde restructurare a societăţii şi tocmai de acea trebuie reales.

 

A consemnat Vlad Georgescu

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Având în vedere noile planuri de învăţământ, care au produs modificări faţă de cel precedent, suntem obligaţi să ne schimbăm strategia de lucru în sensul măririi numărului de ore suplimentare, întrucât la disciplinele de bază s-a mai redus numărul de ore la clase. În afara orelor de clasă, profesorii vor efectua în baza unui program după-amiază activităţi de recuperare pentru elevii care au nevoie de aşa ceva, dar şi de performanţă. De asemenea, vom lărgi sfera participării la diverse proiecte în domeniul educaţiei în colaborare cu celelalte licee din judeţ sau cu ONG-uri. Pentru că anul şcolar trecut am obţinut locuri fruntaşe în special la concursurile organizate de Agenţia Naţională Antidrog şi la concursul de astronomie, deşi această disciplină nu figurează în planul de învăţământ şi dorim ca anul acesta  numărul şi valoarea premiilor să fie mai consistente. Elevii noştri s-au remarcat şi la concursul de creaţie literară obţinând premiul II.

Reporter: Sunteţi mulţumit de calitatea actului educaţional şi ce consideraţi că ar mai trebui făcut pentru îmbunătăţirea acestuia?

Ion Nănuţi: Dacă discutăm despre calitatea învăţământului şi a prestaţiei cadrelor didactice pot să spun că în general sunt nemulţumit. Nemulţumirea pleacă de la faptul că există cadre didactice care nu înţeleg să-şi facă datoria, motivând prin valoarea mică a salariilor. Am selectat cadrele didactice care sunt monitorizate pe parcursul anului şcolar şi acolo unde au apărut unele deficienţe în actul de predare-evaluare şi în desfăşurarea activităţii educative am luat măsuri de corectare. În condiţiile în care lucrurile nu se îndreaptă în urma discuţiilor şi a sprijinului acordat sunt pregătit să renunţ la serviciile lor, lucru ce l-am precizat de la încadrare. Doresc ca în această şcoală să nu se poată reproşa nimic din partea părinţilor şi a societăţii civile dascălilor şcolii noastre, chemându-i să fie alături de noi în obţinerea de rezultate bune şi foarte bune.

În anul şcolar 2009-2010 conducerea Fundaţiei „Gheorghe Ţiţeica” va stimula material cadrele didactice cu rezultate deosebite şi care sunt alături de şcoală atâta timp cât este nevoie, nu doar cât durează orele de curs. În general şcoala se confruntă cu prezenţa unor cadre didactice care au absolvit facultăţi unde s-a cerut doar prezenţa la examen şi nu s-a urmărit calitatea pregătirii profesionale a absolvenţilor şi mai ales a practicii pedagogice.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

aşa am procedat cu Iris Murdoch, Ian McEwan, Jose Saramago, Salman  Rushdie. Din când în când revin la literatura interbelicã româneascã pentru a reciti unele romane care mi-au rãmas adânc în suflet: Patul lui Procust sau Adam şi Eva... în funcţie de stare, (re)citesc şi poezie, Nichita Stãnescu, Blaga, Matei Vişniec sau, mai nou, Thomas Transtromer. Dar, din punctul meu de vedere, nu poţi citi poezie oricând. Trebuie sã ai o anumitã disponibilitate sufleteascã pentru ca poezia sã-şi poatã vãrsa întreaga sevã direct în sufletul celui care citeşte.

Cât despre ce îmi place sã scriu.... dacã nu aş fi fãcut televiziune, mi-aş fi urmat vocaţia şi aş fi devenit critic literar (cu normã întreagã, cum îmi place mie sã glumesc!).

Reporter: Ca om de cultură şi de presă, cum consideraţi că pot fi promovate tinerele talente literare din România?

Irninis Miricioiu: Din punctul meu de vedere, încã din şcoalã ar trebui sã înceapã totul. Sunt foarte mulţi copii talentaţi în Romania, care participã la olimpiade, care iau premii naţionale şi internaţionale, fãrã a primi în schimb... nimic. Dupã ce terminã şcoala, nu pot face nimic cu colecţia lor de diplome. Şcoala şi implicit Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovării ar trebui sã deruleze mai multe proiecte pentru sprijinirea tinerilor cu potenţial.

Apoi media... nu este un secret pentru nimeni cã televiziunile promoveazã mult prea puţin cultura, pentru cã din culturã nu se fac bani. Dacã acestea ar promova mult mai mult tineretul poate cã s-ar schimba ierarhia valorilor în Romania. Nu am mai citi tabloide şi nu ne-am mai uita la emisiuni mondene. Am avea alternative. Consider cã media ar trebui sã facã mult mai mult pentru a promova tinerii care astãzi, nu au decât puţine variante pentru a se remarca.

Reporter: Cum aţi caracteriza literatura romană prezentă. Exista un public interesat de acest gen şi cum se poate face o selecţie valorică, în afara publicităţii media?

Irninis Miricioiu: Întrebarea dumneavoastra mã duce cu gândul la cel mai recent roman semnat Matei Vişniec, „Sindromul de panicã în oraşul luminilor”, roman care pune problema scriitorului care scrie doar pentru sine şi care se zbate sã fie publicat. Şi la noi se scriu foarte multe cãrţi, apar foarte multe cãrţi, unele mai bune, altele mai proaste. Evident, ele sunt destinate unui public, altfel nu ar mai fi scrise deloc. Şi atâta timp cât sunt în librãrii, asta înseamnã cã acel public existã.  Cred cã acel public impune un scriitor (vezi cazul Coelho), chiar dacã critica este de altã pãrere. Din punctul meu de vedere, critica de specialitate are un cuvânt greu de spus, mai ales când este vorba de cei care debuteazã şi au nevoie de încurajãri avizate. Publicitatea media are un rol mult prea mic, din punctul meu de vedere... sunt foarte puţine emisiuni de specialiate care pot informa publicul despre apariţiile editoriale notabile. În schimb, internetul câştigã tot mai mult teren, prin publicarea, fãrã foarte multe eforturi, a tuturor textelor (avem exemplul blogurilor). Acum depinde de fiecare ce anume vrea sã citeascã.

Reporter: În 1981, la Drobeta Turnu Severin, Nichita Stănescu dădea următoarea definiţie poeziei: „Poezie este când ai Dunăre şi Turn la Severin”. Credeţi că este corectă?

Irninis Miricioiu: Fiecare scriitor a încercat la un moment dat sã dea o definiţie poeziei, de la „ut pictura poesis” la „românul s-a nãscut poet”. Nu existã definiţii corecte sau incorecte în ceea ce priveşte poezia. Şi asta pentru cã poezia se citeşte cu sufletul.

Reporter: Cunoaşteţi sau aveţi un scriitor preferat din judeţul Mehedinţi, fie clasic, fie contemporan?

Irninis Miricioiu: Pasionatã fiind de poezia lui Nichita Stãnescu (şi ploieşteancã pe deasupra!), am citit la un moment dat şi interviul dat de Nichita Stãnescu în care o menţioneazã pe Ileana Roman. Mi-au picat în mânã la un moment dat câteva poezii semnate Ileana Roman care mi-au plãcut foarte mult. De atunci însã nu am mai avut un contact cultural direct  cu ceea ce reprezintã literatura mehedinţeanã.

                                                A consemnat Mircea Popescu

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Îmi propun să am o bună colaborare atât cu inspectorii de specialitate, cât şi cu cadrele didactice în măsura în care îmi permit prerogativele pentru că doresc să las ceva în urma mea în acest domeniu.

Rep. Ce credeţi că trebuie făcut pentru îmbunătăţirea calităţii actului educaţional în şcolile mehedinţene?

Marius Screciu: În primul rând le-am cerut tuturor cadrelor didactice responsabilitate în efectuarea actului educaţional, convins fiind că în funcţie de implicarea fiecăruia dintre aceştia copiii noştri vor avea parte de o educaţie profundă şi serioasă. De asemenea i-am rugat să pună pasiune în ceea ce fac şi mai ales să-i sprijine pe acei elevi care doresc să facă performanţă la una sau la alta dintre materii. Eu sunt convins că nu toţi elevii vor ajunge doctori, ingineri, profesori, dar obligatoriu trebuie să-i sprijinim pe cei care vor să facă performanţă şi să le oferim o educaţie bună celorlalţi.

Rep. Care este situaţia şcolilor cu probleme şi dacă s-a făcut ceva pentru reabilitarea şi dotarea lor?

Marius Screciu: Aici este o problemă foarte mare pentru că, din păcate, în anii trecuţi s-au cheltuit bani foarte mulţi pentru reabilitarea şcolilor şi chiar construcţie de clădiri noi fără a avea o idee clară despre viitorul acestor şcoli. De fapt, sunt şcoli reabilitate care se vor închide din lipsă de populaţie şcolară, banii alocaţi nefiind astfel de folos în aceste cazuri. Avem peste 50 de şcoli începute, ale căror lucrări, din lipsă de fonduri, nu vor continua anul acesta. În loc să se termine cele începute s-a preferat această variantă care este total neproductivă sistemului de învăţământ.

                                                 A consemnat Mircea Popescu
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Diplomatul, tot diplomat. Spune-mi, cum se împacă diplomaţia cu literatura?

În mai multe feluri. Unul dintre ele este că, în timp ce diplomaţia este arta de a promova interesul naţional, o literatură bună este, la urma urmei, tot o chestiune de interes naţional.

Cel mai recent roman al tau, „După-amiaza cu o nimfomană” a avut un succes remarcabil. S-au scris şi s-au spus multe despre acest roman. Că este şocant, inspirat până la similitudine din viaţa reală, motiv care a stârnit chiar şocuri neurotice printre unii dintre cititori, membrii mai mult sau mai puţin marcanţi ai comitetelor şi comisiilor… Autorul cum îl caracterizează?

Este un roman pe care l-aş numi al socio-erotizării modului de viaţă post-modernă, un fenomen prezent din abundenţă în spatele uşilor închise, mai ales în perioadele de tranziţie, adică tulburi. Avem acolo un personaj feminin care este în acelaşi timp şi tip şi caz. Interesul provine din faptul că mentalitatea eroinei o ia înaintea psihologiei. Personajul îşi transformă dependenţa de sex în apetenţa de succes extraerotic, pe ideea …”telurică” dacă tot eşti pasionat de grădinărit, de ce să cultivi flori, când poti obţine avantaje din legumele de sezon…

Piesa pentru care ai primit zilele acestea încă un premiu, la concursul de comedie românească, ‚Pluta pe spate”, cum se plasează ea, în raport cu „Sonata pentru Saxofon şi Eva” care se joacă de ceva vreme la Teatrul National, cu un succes extraordinar?

Nu se plasează. Prin filonul carnavalesco-absurd, are tangenţe, mai curând, cu o altă piesă, „Cruciada fermoarelor”, publicata în volumul „De ce a ucis-o Shakespeare pe Ofelia?” la editura Cartea Românească.

Ce gen de scriitură-roman, teatru, scenariu de film, simţi că te reprezintă?

Toate aceste genuri presupun construcţie de intrigă, personaje, conflict, etc. Nu eu aleg genul, ci mai curând povestea, subiectul, şi-l aleg singure; la rândul lor, şi ele sunt alese de temă. Este o intrinsecă legătură între fondul de idei şi forma de scriere. Dar o dramă solidă poate fi prezentată cu succes în toate aceste trei forme, cu particularitatea ei avantajoasă. Romanul oferă un mare grad de fantazare din partea cititorului, din cauza actului lecturii care este, probabil, cel mai intim act de acces la spiritualitate. Teatrul pe scenă oferă autenticitatea, emoţia pe viu, ceea ce este enorm. Impactul poate fi devastator, în sensul bun al cuvântului. Iar filmul, planarea sau zborul ca pe un covor fermecat peste spaţiu şi timp. Până la urmă, ceea ce contează este emoţia produsă pe toate clapele de la iubire la ură şi înapoi, de la extaz la nefericire şi inapoi.

Ce te nemulţumeşte şi ce te fascinează la lumea de azi?

Mă nemulţumeşte haosul de valori. Manelismul societăţii româneşti. Balcanismul în sensul rău al cuvantului. Mă fascinează…speranţa. Nu am altă soluţie, mă abandonez ei.

Când iei o decizie, o iei cu mintea sau cu sufletul?

Hm… Mă supui unui test psihologic?

Este un test de sinceritate, un interviu de personalitate al unei personalităţi…

Mă rog… Iau decizii în concordanţă cu modul meu de a vedea viaţa, pe care mi l-am format şi cu care exist. Asta implică şi minte şi suflet. Dar când trebuie să dai prioritate raţionalului şi când intuiţiei, numai Dumnezeu ştie…

Care este criteriul după care dai valoare omului?

Sunt mai multe, dar în ultimă instanţă caracterul şi onestitatea, cuvântul dat şi respectat.

Pentru că vorbim despre OM, dacă, la modul ideal, ar exista un monument dedicat Omului, cu O mare, ce ai fi tentat să scrii la baza lui?

Nu sunt sigur că trebuie să fie un monument. Aş scrie ceva de genul nicicând raiul şi iadul nu au fost mai greu de despărţit. 

Cam atât despre scriitorul şi diplomatul Eugen Şerbănescu. Din discuţia cu el am învăţat arta de a crea momente estetice, care, de regulă, sunt scurte şi tari.

A consemnat Mihaela DORDEA