Deputata Alina Teiş: “Clasa politică este responsabilă de viitorul tinerei generaţii”

Dragi colegi, viitorul acestei ţări este strâns legat de viitorul tinerilor noştri. În ultima perioadă de timp, progresul care se manifestă într-o formă accelerată a făcut ca tinerii să aibă percepţii diferite de ale celor care ocupă categoria socială a susţinătorilor de familie. Diferenţele ideologice dintre copii şi părinţi se manifestă într-o pantă uneori ireconciliabilă. Mai mult, diferenţele de percepţie a socialului sunt îngrijorătoare, dacă am analiza tinerii din ziua de astăzi cu tinerii de acum 20 – 25 de ani.

Statul are însă rolul de a asigura măsura transformărilor sociale, nu prin forţă ci prin intermediul educaţiei. Domeniul Educaţiei din România nu a fost, în ultimii ani, un domeniu privilegiat, din păcate, guvernanţii şi mai ales cei din perioada 2009-2012 găsind în Educaţie o vulnerabilitate bugetară, fapt pentru care au subfinanţat acest domeniu.

O asemenea gândire este falimentară, deoarece nu există vreun model european în care să se precizeze că educaţia este subsecventă ofertei de muncă de pe piaţă, asemeni unui lucru, accesoriu care nu poate părăsi soarta bunului principal. Lipsa totală de viziune a celor care, într-un anumit moment, s-au ocupat de educaţie a condus, printre altele, la certitudinea că România se află pe ultimele locuri la interesul faţă de educaţie şi ca atare la interesul faţă de tinerele generaţii.

Conform Barometrului Eurostat, un an în plus de şcoală creşte indirect veniturile personale cu 8-9%, reduce cu 8% riscul de şomaj şi cu 8,2 % apariţia problemelor grave de sănătate. Analiştii economici au demonstrat că un procent mai ridicat de şcolarizare, mai cu seama în învăţământul terţiar conduce indirect şi la revizuirea prognozei de creştere economică în sens pozitiv, evident.

Uniunea Europeană, impune ţărilor membre creşterea investiţiilor în sectorul de educaţie. De fapt, investiţiile masive în invăţământ sunt politica obligatorie pentru perioada 2015-2025. Poate că decidenţii politici ar trebui să aibă mai multă sensibilitate faţă de recomandările U.E., ţinând cont de faptul că 18,8% din populaţia rezindentă a României o reprezintă tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 si 29 de ani.

24,3% din tineri sunt şomeri, cu câteva procente bune faţă de media europeană.

2/3 din tineri consideră că România se îndreaptă într-o direcţie greşită. Aceasta nu este o simplă judecată de valoare a tinerilor, ci este exact rezultatul nepăsării faţă de ei. Dezamăgirea a atins cote alarmante şi lipsa orizonturilor pozitive generează şi alte probleme sociale de extremă gravitate. Astfel, 3/4 din tineri locuiesc cu părinţii, neputând să îşi permită o locuinţă care să le ofere o relaxare socială decentă. Principalul rezultat al faptului că tinerii încă locuiesc cu părinţii, chiar şi căsătoriţi fiind, este refuzul de a avea copii, refuz care are ca rezultat accentuarea sporului de natalitate negativ. Știţi foarte bine că un spor de natalitate negativ poate avea consecinţe catastrofale pentru însăşi existenţa statului român.

Calitatea învăţământului din România este strâns legată de dorinţa tinerilor pentru studiu individual. Sărăcia şi necesitatea unui loc de munca pentru a întreţine familia (uneori şi părinţii) au făcut ca România să se afle din nou pe ultimul loc la statistica privind orele dedicate studiului individual. Tinerii nu au timp să studieze individual, ca atare nu prind interes de dezvoltarea unei cariere, rezultatul fiind acela al scăderii încrederii de sine şi al stimei de sine. În loc să încurajăm tinerii carierişti sau care doresc să devină carierişti încurajăm cozile la ajutoare sociale. Astfel, 25,4 % din tineri dedică 2 ore pe zi studiului individual, 27,6 % doar o singură oră, în timp ce doar 14,2 % dedică studiului individual 3-4 ore zilnic. Știţi foarte bine că o carieră se dezvoltă încă din timpul studiilor. Dacă în străinătate se oferă o linie de dezvoltare a carierei concretă încă din perioada studiilor liceale, să înţelegem din statistici că România, pentru 2/3 din tineri, este doar o fabrică de diplome ?

După cum vedeţi, suntem într-o situaţie de criză socială a tineretului. Educaţia a fost neglijată în ultimii 10 ani, iar rezultatele, cu specific antisocial, se văd foarte bine. Tinerii nu au perspective şi atunci îşi ocupă timpul cu ce găsesc la îndemână în speranţa unui trai mai bun. De cele mai multe ori rămân doar cu speranţa şi, ca o consecinţă, recurg la fenomene antisociale. Nu cred că mai avem voie să întârziem cu interesul faţă de educaţia românească. Dacă se va urma linia ultimilor 10 ani de dictatură a “incompetenţei cotroceniste”, vom constata, în anii ce vor urma, că însăşi existenţa statului român este pusă în pericol.

Au fost făcute de-a lungul timpului numeroase pacturi pentru educaţie, rămase la stadiul de opere literare. Tinerii noştri au nevoie de fapte pentru că un stat suveran puternic se clădeşte cu ajutorul tuturor generaţiilor, dar viitorul acestui stat depinde cu prioritate de generaţiile tinere care au nevoie de baze solide pentru a face din statul român un stat puternic şi suveran!

Vă mulţumesc!

Prof. Alina Teiş
Deputat PSD de Mehedinţi