Cine a fost Mihail Guşiţă, cel care are o stradă în Drobeta Turnu Severin?

Strada Mihail Guşită din Drobeta Turnu Severin se află în apropierea fostei Pieţe a Sârbilor, actuala Piaţa „Crihala”. Principala instituţie a judeţului care are sediul pe strada Mihail Guşiţă este Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Mehedinţi, unde mai funcţionează şi Taberele Şcolare, dar unde îşi desfăşoară activitatea şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură  Mehedinţi. Tot aici foarte mulţi ani a fost sediul Inspectoratului Şcolar al judeţului Mehedinţi.

Mihail Guşiţă s-a născut la 16 martie 1890, în localitatea Obârşia Cloşani, judeţul Mehedinţi. A făcut cursurile primare în satul natal. După ce a absolvit Liceul „Traian” din Turnu-Severin a frecventat cursurile Facultăţii de Litere şi Istorie din Bucureşti. A funcţionat ca profesor la Institutul de Fete „George Coşbuc”, la Şcoala Normală „Domnul Tudor” şi la Şcoala Secundară de Fete. A avut o îndelungată şi interesantă activitate publicistică şi culturală.

În 1910, în Turnu-Severin, Mihail Guşiţă a pus bazele Societăţii Culturale „Mihai Eminescu” din al cărei comitet făceau parte: Mihail Guşiţă – preşedinte; Constantin Aniţescu – secretar şi Ion Bordea – casier. A participat la primul război mondial şi a luptat pe frontul de la Cerna.

În 1920, reunind în jurul său un grup de talentaţi şi entuziaşti scriitori, fondează revista tradiţionalistă „Datina”, care, după o scurtă întrerupere, reapare din 1924 până la sfârşitul anului 1932.

Timp de un deceniu revista a fost editată de către Societatea Culturală „Mihai Eminescu”. Ca director, Mihail Guşiţă face din „Datina” una dintre cele mai prestigioase publicaţii ale vremii, cu o grafică aleasă, alături de „Convorbiri literare”, „Ramuri”, „Viaţa românească”, „Gândirea”. Revista „Datina” a fost apreciată de către Nicolae Iorga, Octavian Goga, Mihail Dragomirescu, Ramiro Ortiz, Ion Simionescu, Cezar Petrescu.

În cei zece ani de apariţie „Datina” a avut colaborări de prestigiu: poeţi – Dumitru Gerghinescu-Vania, Aron Cotruş, D. Iov, Iustin Ionescu, Alexandru Iacobescu, Eugen Constant, Emil Giurgiuca, Ion Pillat, Radu Gyr, Ion Molea, Gheorghe Boldur, Gheorghe M. Jacotă; prozatori – Al. Lascarov-Moldoveanu, Iulian Predescu, Adam Bolcu, Nicolaescu Plopşor, Cezar Petrescu şi mulţi alţii; eseişti, filosofi şi critici literari – Constantin Rădulescu-Motru, Sextil Puşcariu, Ion Petrovici, Alexandru Dima, Constantin D. Ionescu, Dumitru Bodiu, Alexandru Bărcăcilă, Simion Mehedinţi. Aici, în paginile „Datinei” s-au lansat doi dintre cei mai talentaţi şi perseverenţi critici literari ai perioadei respective: Constantin D. Ionescu şi Alexandru Dima.

Revista „Datina” a purtat polemici argumentate, de puternic ecou, pe teme ale tradiţionalismului şi modernismului, poporanismului cu prestigioase publicaţii ca „Viaţa românescă” şi „Ramuri”. „Datina” are o controversă convingătoare cu „Gândirea” lui Nichifor Crainic. „Nevoia drumului nostru – zicea Mihail Guşiţă – a stat în credinţa că a încerca să facem din cultura noastră o prelungire colonială a oricărei culturi europene, fie ea cât de superioară, înseamnă să rătăcim însetaţi de aparenţe ori bolnavi de snobism, deoarece cultura unei naţiuni este ceva organic, netrasmisibil”.

Mihail Guşiţă a fost preocupat şi de probleme de arheologie. Împreună cu Alexandru Bărcăcilă şi Mişu Davidescu participă la campaniile de săpături de la Castrul Drobeta şi Cetatea Severinului.

A scris câteva interesante eseuri despre creaţia lui Mihai Eminescu. Având un cult pentru Tudor Vladimirescu a publicat mai multe articole şi evocări despre conducătorul Revoluţiei de la 1821 şi s-a ocupat, ani în şir, de conservarea Culei de la Cerneţi.

În 1927 a lansat în „Datina” un apel pentru subscripţie publică în vederea ridicării monumentului lui Tudor Vladimirescu de la Padeş.

În anul 1928 Mihail Guşiţă, împreună cu Marius Vorvoreanu, Iulian Predescu şi Constantin D. Ionescu tipăreşte ziarul „Datina Mehedinţilor”, cu trei suplimente bilunare: „Biserica noastră”, „Şcoala noastră” şi „Armata noastră”.

Mihail Guşiţă ne-a lăsat pagini de o tulburătoare frumuseţe despre Decebal, conducătorul dacilor. Colaborează cu articole de atitudine, eseuri, cronici literare la ziarul „Cerna”, condus de Constantin Lacriţeanu, la la „Şcoala Mehedinţiului” (seria a doua; 1933-1938), al cărei director era Constantin Papacostea-Pajură.

Publicist, pedagog cu o întinsă cultură, priceput editor, fondator de reviste şi ziare, Mihail Guşiţă poate fi considerat printre personalităţile de seamă pe care le-a dat Mehedinţiul.

Mihail Guşiţă a încetat din viaţă la 27 iulie 1977, în Turnu-Severin.

Valentin Cernea