Iosif Igiroşianu s-a născut în 1905 în Turnu-Severin. Provine dintr-o străveche familie de moşieri din localitatea mehedinţeană Igioroasa. A fost fiul juristului şi politicianului Ioan Igiroşianu, fost prefect al Mehedinţiului.
A absolvit Liceul „Traian” din Turnu-Severin. A urmat Facultatea de Drept din Bucureşti şi Institutul de Înalte Studii Internaţionale din Paris.
Scriitor şi diplomat cu o prodigioasă activitate. S-a afirmat ca publicist şi scriitor în perioada interbelică.
O lungă perioadă de timp a făcut parte din corpul diplomatic alături de Nicolae Titulescu. A îndeplinit funcţii diplomatice la Geneva, Paris, Madrid, Sofia, Varşovia. În Franţa a desfăşurat o fructuoasă activitate, fiind un apropiat prieten al lui Charles de Gaulle.
A fost membru al Societăţii Europene de Cultură (Venezia) şi al Societăţii „Paul Claudel”.
Debutul în literatură şi-l face între cele două războaie mondiale cu romanul “Nelinişti” (1939, Sibiu), fapt ce atrage atenţia lui Paul Valery şi Elenei Văcărescu.
În 1942 îi apare romanul „Firul Ariadnei”.
În 1976 publică volumul „Clepsidra amurgului”.
În primăvara lui 1944, în casa lui Anton Bibescu de la Corcova, Iosif Igiroşianu şi Mihail Sebastian fiind invitaţi, amfitrionul le-a prezentat două-trei scrisori din partea lui Marcel Proust încă nepublicate.
Despre Paul Claudel, cu care a fost în strânse relaţii, acesta i-a mărturisit că prin 1925 avea corespondenţă cu o tânără româncă Jeana Berger (Ioana Ciobanu), pe care o întâlnise în ţară şi Igiroşianu.
Prietenia dintre el şi Claudel se înfiripase mai mult pe plan intelectual decât mistic, prin Marya Kasterska-Sergescu, soţia marelui matematician mehedinţean Petre Sergescu.
În colecţia “Oameni de seamă”, în 1961 a apărut “Viaţa şi opera savantului Victor Babeş” ai căror autori erau Iosif Igiroşianu şi Mircea V. Babeş.
În “La Revue du Monde” Igiroşianu intră în polemică ştiinţifică iscată între medicii români şi savantul Jaques Monod asupra primordialităţii experimentului bacteriologic Victor Babeş, pe care şi-l revendicase Laboratorul “Pasteur”.
Iosif Igiroşianu, cu argumente imbatabile, dovedeşte că cel dintâi experiment îl face doctorul Babeş, fapt ce-l confirmă şi academicianul doctor Ştefan Nicolau, ca şi întreaga lume mult timp cu neadevăruri ca şi în cazul ciberneticianului Ştefan Odobleja.
Valentin Cernea