Cine a fost Elena Iordache-Streinu?

Elena-Iordache-StreinuElena Iordache-Streinu s-a născut la 17 mai 1902 în localitatea Baia de Aramă, judeţul Mehedinţi. Face clasele primare în localitatea natală, iar apoi urmează cursurile pensionului „Romescu” din Turnu-Severin. Licenţiată a Facultăţii de Litere şi Filologie a Universităţii din Bucureşti.

O perioadă de timp funcţionează ca profesoară la Liceul de băieţi din Găieşti, apoi ca directoare a Liceului particular de fete din aceeaşi localitate.

Prin căsătorie, în 1924, cu Nicolae Iordache (criticul literar Vladimir Streinu) intră în atmosfera literară a timpului şi frecventează, la Bucureşti, cenaclul „Sburătorul” al lui Eugen Lovinescu şi cenaclul lui Mihail Dragomirescu.

Pauna_si_copii_eiEditorial debutează târziu cu masivul roman ţărănesc „Păuna şi copiii ei”, scris între 1946-1947, care – cum observă istoricul literar Florea Firan – se constituie într-o „vastă monografie cu locuri, obiceiuri şi oameni din Mehedinţi” şi care prezintă pe multiple planuri „firul vieţii unei familii de la vârsta de numai 2 ani pâna la adânci bătrâneţi”.

La apariţie romanul a fost primit cu maxime aprecieri din partea cititorilor şi istoricilor literari.

„Păuna şi copiii ei” – scria Alexandru Piru – este un roman ţărănesc, amintind, prin compoziţie şi factură, cele mai prestigioase modele ale genului, autoarea dovedind calităţi mai ales în intuirea psihologiei eroului principal, Păuna, un exponant al lumii rurale, o femeie stăpânită de o singură pasiune devorantă (…). Un păgânism în concepţie şi o îndrăzneală în tratarea întâmplărilor crude care fac lectura cărţii antrenantă, în maniera lui „Ion” de Liviu Rebreanu”.

Ovid S. Crohmălniceanu vede astfel romanul: „Avem surpriza să citim un roman care, sub aparenţă înşelătoare tradiţionalistă, e de o autentică noutate. La prima vedere suntem în faţa unei vaste naraţiuni balzaciene, inspirate din lumea ţărănească de ieri, alt „Ion”, reprezentat acum de o femeie (…). Romanul, construit solid, cu o înşiruire domolă, face-e adevărat- o  întreagă monografie a vieţii rurale olteneşti, le urmăreşte atent evoluţia, ne îngăduie să vedem în episoade variate cum se-ncheagă şi cum creşte lumea Păunei, cum se nasc şi ce fizionomii morale capătă pe rând copiii ei (…). Din tot ce se întâmplă în această vastă reconstituire de viaţă se impune un puternic sentiment al destinului”.

Elena Iordache-Streinu a mai scris două cărţi: „Umbre şi oameni” şi „Pe urma paşilor tăi” (roman dedicat soţului său Vladimir Streinu).

V. T. Motru

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *