grup_statuar_costescu_si_elevulLa 28 mai 1972 a fost inaugurat grupul statuar „Teodor Costescu şi elevul” din grădina botanică a Liceului „Traian”. Dar, până să se ajungă la acest moment, a trecut mult timp şi s-au întâmpinat foarte multe greutăţi din partea autorităţilor timpului.

Încă din 1967, de la venirea subsemnatului la conducerea Liceului „Traian”, am fost vizitat de foşti elevi ai acestui liceu care mă rugau să fac intervenţii la conducerea judeţului din acea vreme pentru a aşeza în incinta acestei şcoli grupul statuar „Costescu şi elevul”. Am primit şi scrisori de la generalul inginer Dumitru T. Rădulescu, fost elev al liceului între anii 1900-1904, în care mă ruga să fac intervenţiile necesare. Foarte important a fost faptul că „pentru a omagia memoria lui Teodor Costescu, cetăţenii oraşului Turnu-Severin au format în 1941 un comitet de iniţiativă în vederea ridicării unui monument comemorativ, al cărui preşedinte a fost Gheorghe Ionescu-Şişeşti. Din comitet au făcut parte generalul-inginer Dumitru T. Rădulescu, Corneliu Gataianţu, foşti elevi ai Liceului „Traian”, şi medicul emerit doctor Iancu Jianu, absolvent al Liceului Carol din Craiova. Prin subscripţie publică s-a strâns o parte din banii necesari şi s-a reuşit, cu toate reutăţile războiului, instalarea soclului în Piaţa Eliade şi terminarea modelului de ghips de către sculptorul M. Onofrei”. Până la urmă iniţiativa a devenit realitate cu sprijinul sculptorilor M. Onofrei şi Carol Umberto, care au dăltuit în marmură de Ruşchiţa grupul statuar „Costescu şi elevul”.

Dar monumentul nu a putut fi inaugurat la locul fixat, în Piaţa Eliade, din cauza împotrivirii regimului instalat în ţara noastră după 23 august 1944. Merită apreciaţi cei care au reuşit să-l păstreze intact peste 30 de ani ascuns de privirile „foştilor” din perioada 1944-1972. Am fost convins de necesitatea aducerii acestui monument în parcul Liceului „Traian” de insistenţele foşilor elevi ai profesorului Teodor Costescu, care mi-au făcut posibilă formarea unei imagini deosebite despre acesta. Teodor Costescu a fost cel mai de seamă director al Liceului „Traian”, fondatorul acestui prestigios liceu din Mehedinţi şi din ţara noastră.

Între 1905-1907 a fost prefect al judeţului Mehedinţi şi a mai servit în această funcţie şi în 1913. A fost şi deputat în Parlamentul României. În calitate de director al Gimnaziului „Traian” din Tr. Severin de la 1 mai 1892, T. Costescu a pornit o campanie de de transformare a gimnaziului real (cu patru clase) în liceu (cu opt calse). În acest scop şi-a atras de partea sa autorităţile orăşeneşti şi judeţene, în frunte cu deputaţii şi senatorii mehedinţeni, precum şi numeroşi cetăţeni şi în septembrie 1892 cu avizul MIP (Ministerul Învăţământului Public) o petiţiune (publicată în ziarul local „Cumpăna”, nr. 10, din 6 sept. 1892) pe care au semnat-o 480 de personalităţi în care se cerea printre altele ca la Turnu-Severin să se facă „după modelul altor state liceul clasic şi real, în acelaşi timp dându-i-se organizarea pentru studii profesionale şi speciale”.

În finalul acestei petiţii se cerea înfiinţarea clasei a V-a începând cu toamna aceluiaşi an. Clădirea Liceului „Traian” a fost inaugurată în primele luni ale directoratului său. Noul liceu cu un local foarte bun şi cu dotare materială bună avea nevoie de cadre didactice cu o pregătire metodico-ştiinţifică şi pedagogică corespunzătoare. T. Costescu a reuşit ca în câţiva ani să aibă unul dintre cele mai strălucite consilii prefesorale din toată ţara. El a adus de la Bârlad pe prof. Vasilescu (matematică), de la Bucureşti pe prof. dr. Şt. V. Nanul, filolog, fost secretar general al M.I.P., de la Iaşi pe Richter şi Esconffier (de limba franceză), de la Tulcea pe prof. de istorie C. Armaşu, întemeietorul corespondenţei extraşcolare cu elevii din Ardeal, Macedonia şi Bucovina, pe dr. D. Horvat de limba română, pe C. Popovici (matematică), viitor director al Observatorului Astronomic din Bucureşti, pe P. Marinescu (matematică), cunoscut autor de manuale şcolare şi viitor inspector general al învăţământului, pe I. Şt. Paulian (muzică) de la Slatina, pe A. Resmeriţă (desen) ş.a. Cu sprijinul acestui corp profesoral, precum şi al autorităţilor locale şi centrale, T. Costescu a trecut la datoarea liceului la nivelul celor mai moderne licee şi la organizarea procesului de învăţământ la un nivel remarcabil.

În anii 1892-1893 a pus bazele muzeului de istorie naturală, apoi a laboratorului de fizică şi chimie, la care a prevăzut posturi de preparatori de laboratoare şi custode (1894-1895) a cabinetelor de hărţi geografice şi istorice, a înfiinţat biblioteca liceului cu sprijinul M.I.P., al Primăriei şi Consiliului Judeţean, precum şi al donaţiilor făcute de Academie, a lui Gh. Sefendache, a lui Gr. Manu, T. Vasilescu ş.a. Astfel, biblioteca Liceului „Traian” a ajuns să aibe 5000 de volume şi a fost admirată chiar de N. Iorga.

În decembrie 1894 a introdus uniforma şcolară obligatorie pentru a dispărea contrastele între elevii bogaţi şi săraci, măsură generalizată de M.I.P. pentru toate şcolile din ţară. Pentru elevii săraci a înfiinţat internatul şi meditaţiile de seară la liceu (în anul 1898). În 1897 a înfiinţat împreună cu profesorii Liceului „Traian” Asociaţia Corală „Doina”, iar în 1899 a început să intervină la Primărie pentru amenajarea grădinii Liceului „Traian”, care s-a realizat în anii următori. La 3 noiembrie 1909 s-a înfiinţat din iniţiativa lui T. Costescu şi cu sprijinul profesorilor Liceului „Traian” Societatea „Teatrul” oraşului Turnu-Severin. Actul de formare al acestei societăţi s-a semnat în cancelaria Liceului „Traian”. Palatul Cultural s-a inaugurat în 1924. T. Costescu s-a îngrijit de înfiinţarea unei mari biblioteci, prin obţinerea de mari donaţii din partea lui I.G. Bibicescu şi a Băncii Naţionale a României. Parlamentul a aprobat prin legea din iulie 1921 şi a ratificat actul de danie şi Statutele Societăţii Culturale Biblioteca „I.G. Bibicescu”.

Începând cu 1924, T. Costescu a iniţiat Universitatea Populară sau liberă şi începând din 1925 a organizat şi seria de şezători culturale pentru muncitori. T. Costescu s-a preocupat şi de construirea unor localuri de şcoli la sate. A reuşit în doi ani să construiască din nou 66 de şcoli, să termine 8 şcoli începute de ani de zile şi să adune materiale pentru alte 22 de şcoli. Între 1905-1907 fiind prefect al judeţului Mehedinţi a reuşit construirea a 76 de şcoli noi. El ar fi vrut să construiască 257 de localuri cu 460 de învăţători şi astfel s-ar fi rezolvat problema învăţământului rural în judeţul Mehedinţi.

Înarmat cu aceste date, foarte importante, despre T. Costescu am cerut audienţă la primul-secretar prof. ing. Traian Dudaş, care era şi preşedinte al Consiliului Popular al jud. Mehedinţi, căruia i-am prezentat cele amintite mai sus despre T. Costescu, precum şi solicitarea multor personalităţi, foşti elevi ai Liceului „Traian” de a se obţine aprobarea forurilor superioare pentru aşezarea grupului statuar „Teodor Costescu şi elevul” în parcul acestui liceu. Acesta m-a ascultat cu multă atenţie, i-am lăsat şi un material scris şi mi-a promis că va face intervenţiile necesare la Bucureşti (la C.C. al P.C.R. şi la Consiliul de Stat al R.S.R.), pentru a obţine aprobările necesare. După obţinerea aprobărilor necesare s-a stabilit ca pe 28 mai 1972 să se organizeze festivitatea de omagiere a profesorului T. Costescu cu prilejul dezvelirii grupului statuar „Costescu şi elevul”, în parcul Liceului „Traian”. Au participat la festivitate oficialităţile timpului în frunte cu prof. ing. Traian Dudaş, profesori, elevi, părinţi ai acestora, foşti profesori şi elevi ai liceului şi, binenţeles sculptorii M. Onofrei şi Carol Umberto.

Lângă grupul statuar era prezent generalul-inginer D. T. Rădulescu, care la venerabila vârstă de 87 de ani a vrut să aducă un ultim omagiu dascălului său şi un prinos de recunoştinţă şcolii pe care a iubit-o foarte mult. A deschis festivitatea directorul Liceului „Traian” prof. ing. Viorel Sahagia, care a salutat pe cei prezenţi şi a mulţumit prof. ing. Traian Dudaş pentru contribuţia avută la obţinerea aprobărilor necesare. Apoi a evocat personalitatea marelui om, profesor şi director al Liceului „Traian” T. Costescu care a condus Liceul „Traian” între anii 1892-1901.

În răspunsul său Traian Dudaş a felicitat Comitetul de iniţiativă pentru construirea monumentului, pe sculptorii M. Onofrei şi Carol Umberto care au dăltuit în marmură chipurile lui T. Costescu şi al elevului care îi stă alături. A mulţumit pentru dezvelirea monumentului şi generalul D. T. Rădulescu. Au mai rostit alocuţiuni profesorul Ovidiu Vişan şi un elev. Festivitatea s-a încheiat cu un program artistic susţinut de elevii Liceului „Traian” conduşi de profesorii de limba română ai şcolii. Nu a lipsit din program schiţa „Emulaţiune” de I. L. Caragiale.

Prof. ing. Viorel SAHAGIA,
fost elev, profesor şi director al Colegiului Naţional „Traian”