Atenţie la sechestrul statului!
 

De foarte multe ori aţi auzit când aveaţi datorii la stat că vă “punem sechestru pe avere”.

Dar ce înseamnă acest lucru?

În acest articol voi încerca să dezvolt ce înseamnă acest sechestru şi care sunt condiţiile pentru instituirea acestuia.

Potrivit Ordinului MFP şi ANAF 2605/2010, organele de control pot dispune măsuri asigurătorii ori de câte ori sunt indicii că există pericolul ca debitorul să se sustragă, să-şi ascundă ori să-şi risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea, în următoarele situaţii:

a) în urma constatării unor acte şi fapte care pot constitui infracţiuni de evaziune sau fraudă fiscală, în ca­zul cărora prejudiciul nu a fost stabi­lit prin acte administrative fiscale de impunere, potrivit Ordonanţei de Ur­genţă a Guvernului nr. 91/2003 pri­­vind organizarea Gărzii Financiare;

b) în situaţia în care au fost stabilite obligaţii fiscale cu ocazia ac­ţiunii de control prin acte administrative fiscale de impunere;

c) în situaţia în care urmează să fie stabilite obligaţii fiscale cu ocazia acţiunii de control prin acte admi­nis­trative fiscale de impunere;

d) dacă sunt îndeplinite condi­ţiile pentru deschiderea procedurii de atragere a răspunderii solidare du­pă emiterea deciziei de atragere a răspunderii solidare;

e) în cazul în care sunt îndepli­nite condiţiile pentru deschiderea pro­cedurii de atragere a răspunderii solidare înainte de emiterea deciziei de atragere a răspunderii solidare.

Organele de control la care face referire ordinul sunt nu numai ga­r­da Financiară, ci şi Direcţia generală coordonare inspecţie fiscală, Autori­tatea Naţională a Vămilor, direcţiile generale ale finanţelor publice ju­de­ţene, respectiv a municipiului Bucu­reşti, organele fiscale teritoriale subordonate acestora şi Direcţia gene­rală de administrare a marilor contribuabili

Măsurile care pot fi luate
 

- Sechestru asigurător pentru bu­nuri immobile

- Sechestru asigurător pentru bu­nuri mobile, inclusiv titlurile de va­loare şi bunuri mobile necorporale

- Poprirea asigurătorie asupra sumelor datorate debitorului de că­tre terţi

- Poprirea asigurătorie asupra disponibilităţilor băneşti din contu­ri­­le bancare.

Organul de executare poate dispune şi duce la îndeplinire mă­su­rile asigurătorii ori de câte ori sunt in­di­cii că există pericolul ca debi­torul să se sustragă, să îşi ascundă ori să-şi ri­sipească patrimoniul, pe­riclitând sau îngreunând în mod con­siderabil colectarea, în urmă­toa­rele situaţii:

a) înainte de existenţa posibi­li­tă-ţii legale de aplicare a mă­su­rilor exe­cutorii;

b) dacă creanţele fiscale sunt individualizate şi înregistrate în evidenţa fiscală şi acestea fac obiectul unor înlesniri la plată, potrivit legii;

c) după emiterea deciziei de atra­gere a răspunderii solidare;

d) în cazul în care sunt îndepli­nite condiţiile pentru deschiderea pro­cedurii de atragere a răspunderii solidare înainte de emiterea deciziei de atragere a răspunderii solidare.

Organul de control şi, respectiv, organul de executare nu va dispune măsuri asigurătorii pentru debitorii aflaţi în insolvenţă sau când contribuabilul nu deţine active patrimoniale urmăribile.

Surse de informaţii despre patrimoniul debitorului
 

În timpul derulării controlu­lui/ antrenării răspunderii solidare sau în fazele premergătoare acestor acti­vi­tăţi (analiză, documentare, infor­ma­re), dacă nu sunt deţinute sufi­ci­en­te informaţii, organul de control/ organul de executare, pentru stabi­lirea şi instituirea măsurilor asigură­torii, va desfăşura, după caz, urmă­toa­rele activităţi de documentare şi pregătire:

a) identificarea conturilor de disponibilităţi şi a depozitelor bancare ale debitorului/persoanelor la ca­re s-a atras sau urmează să se atra­gă răspunderea solidară, după caz, precum şi a unităţilor bancare care le administrează, evidenţiate în do­cumentele contabile ale acestora, precum şi consultarea aplicaţiei infor­ma­tice clienţi-bănci deţinute de Agen­ţia Naţională de Administrare Fis­cală şi utilizate de unităţile subordonate;

b) identificarea în declaraţiile in­formative şi/sau evidenţa contabilă a sumelor datorate debitorului/persoanelor la care s-a atras sau urmea­ză să se atragă răspunderea solidară de către terţi;

c) identificarea bunurilor pro­prie­tate a debitorului/persoanelor la care s-a atras sau urmează să se atra­gă răspunderea solidară şi a loca­ţii­lor unde acestea se găsesc.
În cazurile în care se impune, organul de control/organul de executare poate solicita informaţii de­spre patrimoniul debitorului şi de la alte instituţii precum: Agenţia Naţio­nală de Cadastru şi Publicitate Imo­biliară, oficiile şi birourile teritoriale ale acesteia; unităţi administrativ-teritoriale, în cadrul cărora sunt or­ganizate direcţii/compartimente/ struc­turi de impozite şi taxe lo­cale, Direcţia Regim Permise de Con­du­cere şi Înmatriculare a Vehiculelor; Oficiul Naţional al Registrului Co­mer­ţului; Depozitarul Central auto­ri­zat de Comisia Naţională a Valori­lor Mobiliare, cu privire la acţiunile cotate pe piaţa bursieră deţinute de către debitor/persoanele la care s-a atras sau urmează să se atragă răs­punderea solidară la societăţi comerciale; orice alte instituţii care deţin informaţii cu privire la bunurile şi veniturile debitorului/persoanelor la care s-a atras sau urmează să se atragă răspunderea solidară.

Av. COLTUC MARIUS VICENTIU

Fondator Casa de avocatura Coltuc

www.coltuc.ro