Ale cui sunt busturile de pe frontispiciul Liceului “Traian” din Drobeta Turnu Severin şi ce simbolizează ele?

Liceul “Traian” din Drobeta Turnu Severin, actualul Colegiu Naţional “Traian”, este unitatea etalon a învăţământului mehedinţean, care, în toată existenţa sa, a dat ţării şi lumii personalităţi de marcă ale ştiinţei şi culturii: savanţi, oameni de ştiinţă, scriitori, academicieni, politicieni etc.

Clădirea cu etaj a fost inaugurată în anul 1892.

Mihail N. Hergot, precum şi pe primul său colaborator, Ştefan Bodiu, au deschis porţile Gimnaziului “Traian” din Turnu-Severin la 1 septembrie 1883, cu 79 de elevi înscrişi în clasa I (clasa a 5-a de azi), primul în calitate de director şi profesor de matematică, iar cel de-al doilea, licenţiat în litere, pentru obiectele de parte umanistă. În primii ani gimnaziul a avut diferite sedii: la început într-o fostă cârciumă, în piaţa de fân a oraşului (Piaţa Ştirbei Vodă), apoi s-a mutat în localul primăriei şi după aceea într-o casă particulară.

Clădirea Liceului “Traian” din Turnu-Severin a fost proiectată de arhitectul mehedinţean, născut la Cerneţi, Alexandru Săvulescu, autorul, printre altele, a edificiului Poştei Centrale din Bucureşti.

Actuala clădire a Colegiului Naţional “Traian” a fost construită între anii 1890-1892 şi are pe frontispiciul său busturile lui Vasile Alecsandri, Ion Heliade Rădulescu, iar între ei bustul poetului Publius Ovidius Naso. Deasupra se află două personaje feminine, alegorii pentru Muntenia şi Moldova, ţinând coroana învingătorului – poporul român.

Aceste busturi au o semnificaţie specială:

Vasile Alecsandri era considerat la acea dată cel mai important scriitor român, un părinte al literaturii române.

Ion Heliade Rădulescu semnifica limba română. Acesta a fost considerat cel dintâi mare filolog al Valahiei. În anul 1828 Ion Heliade Rădulescu tipăreşte la Sibiu “Gramatica românească”, în care autorul se dovedeşte un reformator la domeniul limbii; susţine simplificarea alfabetului chirilic, fonetismul ortografic, împrumutarea neologismelor din latină şi din limbile romanice. Militând pentru unificarea limbii române literare, Heliade afirma că lucrarea sa este “prima gramatică metodică şi aproape filozofică”.

De altfel, Ion Heliade Rădulescu a avut şi o oarecare legătură cu judeţul Mehedinţi, pentru că, după înfrângerea Revoluţiei de la 1848 în care a jucat un rol important, s-a refugiat la Orşova, în drumul său spre exil. Mai trebuie spus că în Drobeta Turnu Severin există şi astăzi Piaţa Eliade, aceasta purtând numele marelui cărturar şi paşoptist român, Ion Heliade Rădulescu.

Poetul latin Publius Ovidius Naso semnifică latinitatea poporului român. Poetul Ovidiu, aşa cum este cunoscut, a fost exilat de împăratul roman Augustus la Tomis, Constanţa de astăzi.

Mircea Popescu