Nicolae Bălţăţeanu s-a născut la 23 septembrie 1893 în localitatea Greci, judeţul Mehedinţi. Rămâne orfan de tată la vârsta de doi ani. Mai avea opt fraţi. Mama sa, Eleonora Bălţăţeanu, fusese născută în Cerneţi, cu profesori în casă. Avea temeinice conoştinţe de limba şi literatura greacă, franceză şi germană. Familia, copleşită de nevoi, este ajutată de rude.
Nicolae Bălţăţeanu face clasele primare în Turnu-Severin. Se înscrie la Liceul „Traian” şi face ultimele clase la Bucureşti. Încearcă să intre într-o şcoală de marină, dar la îndemnul mamei urmează teatrul către care este atras irezistibil.
Devine funcţionar la Banca Românească şi se înscrie totodată la Academia de Muzică şi Artă Dramatică – conservator particular condus de Th. M. Stoenescu. Cu prilejul unui spectacol este remarcat de către profesorul şi marele actor Ion Livescu. La sfatul acestuia trece la Conservatorul de stat. La examenul de admitere recită „Junii corupţi” de Mihai Eminescu. Este repartizat la clasa lui Ion Livescu, unde devine coleg cu Mariana Zimniceanu, Al. Critico şi Ion Tâlvan.
Întreprinde turnee prin ţară cu piesa „Domnul notar” de Octavian Goga. În 1916 absolvă Conservatorul cu piesa „Femeia îndărătnică” de Shakespeare.
Mobilizat pe front este trimis la şcoala militară din Botoşani, unde cunoaşte pe viitorul dramaturg Alexandru Kiriţescu şi pe poetul Artur Enăşescu. Joacă într-un spectacol de revistă, pregătit de Kiriţescu, timp de trei luni.
Ca sublocotent pleacă pe front cu Regimentul 50 Infanterie din Divizia a XI-a, comandată de generalul Broşteanu. Participă la îndârjite lupte. Prin ordin al Marelui Stat Major este repartizat la o companie de teatru a Armatei întâia, cu sediul la Bârlad.
La scurt timp, fostul său profesor Ion Livescu îl cheamă la Iaşi, unde organizează Teatrul Naţional. Aici este angajat actor stagiar, categoria a III-a.
După eliberare se întoarce în Bucureşti. La Teatrul Naţional joacă în „Romanţioşii” de Rostand, în „Candida” de George Bernard Shaw, în „Fântâna Blanduziei” de Vasile Alecsandri, în „Mihai Viteazul” de Nicolae Iorga, în „Oedip Rege”.
Concediat din tainice motive se angajează la „Compania Bulandra”, unde imediat joacă în „Cocoşul negru” de Victor Eftimiu. Interpretează rolul Dinu Păturică din dramatizarea cu acelaşi nume de Adrian Maniu şi Ion Pillat după „Ciocoii vechi şi noi” de Nicolae Filimon. În acest rol îşi pune pe deplin în evidenţă marile calităţi actoriceşti.
Revenit la Teatrul Naţional – ca actor de bază – devine societar clasa a III-a, odată cu Sonia Cluceru, Aura Buzescu, Calboreanu, A. Pop Marţian.
În îndelungata şi fructuoasa lui carieră a interpretat o diversitate de roluri într-un număr impresionant de piese: „Sfânta Ioana” de George Bernard Shaw; „Judita şi Holofern” de Hebbal; „Primejdia” de Pierre Fraudaine; „Frământări” de Mircea Ştefănescu; „Secretul lui Polichinelle” de Pierre Wolf; „Învierea” de Tolstoi; „Phedra” de Racine; „Lorenzzaccio” de Alfred de Musset; „Marele duhovnic” de Victor Eftimiu; „Femeia de piatră” de Pierre Fondaie; „Iuliu Cezar” de Shakespeare; „Elisabeta – Regina Angliei” de Ferdinand Bruckner; „Scandalul” de H. Bataille; „Ovidiu” de Nicolae Iorga; „Gaiţele” de Alexandru Kiriţescu; „Unchiul Vania” şi „Trei surori” de Cehov şi altele.
În 1930 joacă rolul principal din „Ciuleandra” (1930) – primul film sonor românesc.
A încetat din viaţă la 27 februarie 1956, în Bucureşti. Nicolae Bălţăţeanu rămâne una din figurile luminoase, reprezentative ale teatrului românesc.
Valentin Cernea
