În anul 1931, poetul şi publicistul Cosma Damian a editat, în Turnu-Severin, ziarul “Vremea nouă”, a cărui apariţie a durat peste 12 ani. În paginile acestei publicaţii un loc important se acorda literaturii. Erau generos promovaţi tinerii creatori. Se publicau versuri, schiţe, epigrame, traduceri, studii, cronici literare. Din când în când apăreau şi interviuri cu scriitori şi editori de prestigiu din Capitală. O interesantă mărturisire despre debuturile literare ale lui N.D. Cocea şi Camil Petrescu, demnă de a intra în istoria literaturii, face romancierul şi editorul Isaiia Răcăciuni. O redăm întocmai cum a apărut în “Vremea nouă” nr. 108-109 din martie 1941: “Toţi editorii sunt speriaţi de N.D. Cocea, în ceea ce priveşte contractele şi paralele. E bine să vă spun eu: amicul Cocea e un gentleman. Acum cinci ani i-am ţinut în casa de bani a editurii 50. 000 lei la dispoziţie şi, deşi avea contract, nu s-a atins de nici un ban până când volumul nu a fost în vitrină. Într-adevăr, l-am pisat cam mult să scrie “Vinul de viaţă lungă”. Dacă n-ar fi stat la odihnă forţată, într-un anumit loc, n-ar fi scris niciodată această admirabilă carte. Mergeam din două în două zile prin ger şi zăpadă să-i smulg pagină cu pagină, scrise între ziduri sumbre. Peste doi ani veşnicul Nea Nicu, cum îi ziceam noi, a apărut cu manuscrisul “Feciorului de slugă”. Am sărit în sus de pe canapea şi l-am luat de mână, am fugit în a doua stradă, în “camera cu pereţii roşii”, am citit romanul şi a doua zi a plecat la tipar.

Nimeni nu se aştepta la un succes fără precedent: trei ediţii epuizate ...Într-o noapte ploioasă de martie am intrat la “Elysee”. Camil Petrescu îşi mânca obişnuitele legume, la masa izolată, înconjurat, mi se pare, de doi actori. Melancolia lui m-a impresionat. Mă gândeam la dramaturgul în veşnică harţă cu critica bucureşteană. Teatrul lui Camil m-a făcut întotdeauna să mă gândesc la un romancier în devenire.

Ce ai, Camile?

Am? N-am, dragă. N-am cu ce să-mi plătesc chiria. Am nevoie de 15. 000 lei imediat.

Vino mâine la editură. Ce ai vrea să scrii?

Un volum de nuvele.

Titlul?

“Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război”

Şi din acest titlu, de care m-am amuzat, şi dintr-o nuvelă pe care, după ce s-a cules a prefăcut-o şase luni, până au înnebunit tipografii, a ieşit acel roman de răsunător succes”.

Aşadar, Isaiia Răcăciuni este cel îndreptăţit să depună convingătoarea mărturie despre geneza unei opere fundamentale ale literaturii noastre. Şi o face, pentru prima dată, într-o publicaţie mehedinţeană.

Virgiliu TĂTARU